RĂGILÁT¹ s. n. (Reg.) Faptul de a răgila. – V. răgila.

RĂGILÁT², -Ă, răgilați, -te, adj. (Reg.; despre fire de in sau de cânepă) Tras pe ragilă. – V. răgila.

RĂGILÁT¹ s. n. (Reg.) Faptul de a răgila. – V. răgila.

RĂGILÁT², -Ă, răgilați, -te, adj. (Reg.; despre fire de in sau de cânepă) Tras pe ragilă. – V. răgila.

RĂGELÁT¹ s. n. v. răgilat¹.

RĂGELÁT², -Ă adj. v. răgilat².

RĂGHILÁT¹ s. n. v. răgilat¹.

RĂGHILÁT², -Ă adj. v. răgilat².

RĂGILÁT¹ s. n. Acțiunea de a răgila. Răgilatul inului. – Variante: răgelát (ȘEZ. IV 113), răghilat s. n.

RĂGILÁT², -Ă, răgilați, -te, adj. (Despre fire de in sau de cînepă) Tras pe ragilă. – Variante: răghilát, -ă (PAMFILE, I. C. 200), răgelát, -ă adj.

răgilát (reg.) s. n.

răgilát s. n.