Dicționare ale limbii române

2 intrări

2 definiții pentru rânduluire

rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi.
RÂNDULUÍRE s. f. v. rândului. [DAR]

Rânduluire dex online | sinonim

Rânduluire definitie

Intrare: rândului
rândului verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: rânduluire
rânduluire