Definiția cu ID-ul 506688:
rîde (rîd, rîs), vb. –
1. A-și manifesta veselia prin mișcarea feței și a gurii. –
2. A se distra, a face haz. –
3. (Cu
prep. de) A-și bate joc, a lua în rîs. –
4. (Cu de și
pron. își) A viola, a silui o femeie. –
Mr. arîd(ere), arîșu, arîs,
megl. rǫd, rǫș, rǫs,
istr. ărdu, ărs.
Lat. rῑdĕre (Densusianu, Hlr., 147; Pușcariu 1459; REW 7302),
cf. it. ridere,
prov.,
fr. rire,
sp. reir,
port. rir. –
Cf. rîs.
Der. rîzător,
adj. (vesel, rîzăreț), formație literară după
fr. riant; surîde,
vb., după
fr. sourire; derîdere,
s. f., traducere a
fr. dérision, dubletul lui deriziune,
s. f. (zeflemea),
der. derizoriu,
adj., din
fr. dérisoire; surîzător,
adj., după
fr. souriant.
Râde dex online | sinonim
Râde definitie