Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru rusticizare

RUSTICIZ├ü, rusticizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A da sau a c─âp─âta caracter rustic. ÔÇô Din engl. rusticize.
RUSTICIZ├üRE, rusticiz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) rusticiza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rusticiza.
RUSTICIZ├ü, rusticizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A da sau a c─âp─âta caracter rustic. ÔÇô Din engl. rusticize.
RUSTICIZ├üRE, rusticiz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) rusticiza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rusticiza.
rusticiz├í vb., ind. prez. 1 sg. rusticiz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rusticize├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. rusticiz├ęze
rusticizáre s. f., pl. rusticizări
RUSTICIZÁ vb. I. tr. A rustica. [< rustic + -iza].
RUSTICIZÁRE s.f. (Rar) Rustificare. [< rusticiza].
RUSTICIZÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta caracter rustic. (< engl. rusticize)

Rusticizare dex online | sinonim

Rusticizare definitie

Intrare: rusticiza
rusticiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rusticizare
rusticizare substantiv feminin