rustican definitie

7 definiții pentru rustican

RUSTICÁN, -Ă, rusticani, -e, adj. (Rar) Rustic. – Din it. rusticano.
RUSTICÁN, -Ă, rusticani, -e, adj. (Italienism rar) Rustic. – Din it. rusticano.
RUSTICÁN, -Ă, rusticani, -e, adj. (Italienism rar) Rustic. Mi-a dat gînsacul cea mai fină pană Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală, Zicîndu-mi: «Scrie cea mai colosală Poemă scrisă-n Dacia Traiană. Să pui într-însa viața rusticană». ANGHEL-IOSIF, C. M. II 12.
rusticán adj. m., pl. rusticáni; f. rusticánă, pl. rusticáne
rusticán adj. m., pl. rusticáni; f. sg. rusticánă, pl. rusticáne
RUSTICÁN, -Ă adj. (Italienism) De la țară, de țăran; țărănesc; campestru; rustic. [< it. rusticano].
RUSTICÁN, -Ă adj. rustic. (< it. rusticano)

rustican dex

Intrare: rustican
rustican adjectiv