ruscuță definitie

19 definiții pentru ruscuță

RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. 1. (Reg.) Diminutiv al lui ruscă. 2. (Bot.) Cocoșel-de-câmp. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori de culoare roșie (Adonis flammea). ◊ Compuse: ruscuță-de-primăvară (sau -primăvăratică) = plantă otrăvitoare caracteristică vegetației de stepă (Adonis vernalis); ruscuță-de-toamnă (sau -tomnatică) = plantă anuală cu flori de culoare purpurie-închisă (Adonis autumnalis). – Et. nec.
RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. 1. (Reg.) Diminutiv al lui ruscă. 2. (Bot.) Cocoșel-de-câmp. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori de culoare roșie (Adonis flammea). ◊ Compuse: ruscuță-de-primăvară (sau -primăvăratică) = plantă otrăvitoare caracteristică vegetației de stepă (Adonis vernalis); ruscuță-de-toamnă (sau -tomnatică) = plantă anuală cu flori de culoare purpuriu-închis (Adonis autumnalis). – Et. nec.
RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. Plantă erbacee cu flori roșii, care crește prin semănături (Adonis aestivalis). ◊ Compus: ruscuță-de-primăvară = plantă otrăvitoare, caracteristică vegetației de stepă, unde formează pajiști întinse (Adonis vernalis).
ruscúță (reg.) s. f., g.-d. art. ruscúței; pl. ruscúțe
!ruscúță-de-prímăvară (plantă) s. f., g.-d. art. ruscúței-de-prímăvară; pl. ruscúțe-de-prímăvară
ruscúță s. f., g.-d. art. ruscúței; pl. ruscúțe
ruscúță de prímăvară s. f. + prep. + s. f.
RUSCÚȚĂ s. (BOT.) 1. (Adonis vernalis) (reg.) cocoșel, scânteiță, spânț, dediței-galbeni (pl.). 2. (Adonis autumnalis) (reg.) cocoșel. 3. (Adonis flammea) (reg.) cocoșel.
RUSCÚȚĂ s. v. cocoșel-de-câmp, spânz.
RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. ~ 4. Monedă de argint. (din rus2)
RUSCÚȚĂ ~e f. 1) la pl. Specie de plante erbacee, anuale sau perene, cu frunze alterne și cu flori divers colorate. 2) Plantă din această specie. /Orig. nec.
1) ruscúță f., pl. e (d. Rus, Ruscă?). Numele unor plante ranunculacee numite și cocoșeĭ. V. cocoșel.
2) ruscúță f., pl. e (ca ruscuță 1?). Bucov. (Marian, Nașt. 411). Un fel de monetă.
RUSCUȚĂ s. (BOT.) 1. (Adonis vernalis) (reg.) cocoșel, scînteiță, spînț, dediței-galbeni (pl.). 2. (Adonis autumnalis) (reg.) cocoșel. 3. (Adonis flammea) (reg.) cocoșel.
ruscuță s. v. COCOȘEL-DE-CÎMP. SPÎNZ.
ADONIS L. RUSCUȚĂ, COCOȘEI DE CÎMP, fam. Fianunculaccae. Gen originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, cca 38 specii, erbacee. Flori hermafrodite, actinomorfe, roșii sau galbene, eu pînă la 20 petale. Frunze de mai multe ori fidate. Fructe formate din mai multe nucule monosperme.
Adonis annua L. « Ruscuță tomnatică » (syn. A. autumnalis L.). Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori (5 sepale glabre, galbene-roșietice, 5 petale roșii-închis, cu macule negre la bază) dispuse solitar, terminal, pe ramuri. Plantă anuală, înaltă pînă la 35 cm, cu tulpină dreaptă.
Adonis flammea Jacq., « Ruscuță, Cocoșei ». Specie ce înflorește vara. Flori (sepale pubescente, verzi-gălbui, petale întinse, acute, roșii-aprins) dispuse solitar, terminal, pe ramuri. Frunze de cîteva ori fidate. Plantă anuală, cu tulpină dreaptă, pubescentă spre bază.
Adonis vernalis L., « Ruscuță », « Primăvăratică ». Specie care înflorește primăvara. Flori (sepale păroase, multe petale galbene, dințate la vîrf) cu diametrul pînă în 6 cm. Frunze cu lacinii liniare. Plantă înaltă pînă la 35 cm, vivace, tufoasă (Pl. 2, fig. 12).

ruscuță dex

Intrare: ruscuță
ruscuță substantiv feminin
Intrare: ruscuță-de-primăvară
ruscuță-de-primăvară substantiv feminin