Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ruginare

RUGIN├üRE, rugin─âri, s. f. Mic arbust otr─âvitor, cu frunze ├«nguste, lucioase, persistente ╚Öi cu flori albe sau ro╚Öietice dispuse ├«n m─ânunchiuri la v├órful ramurilor (Andromeda polifolia). ÔÇô Din rugin─â.
RUGIN├üRE, rugin─âri, s. f. Mic arbust otr─âvitor, cu frunze ├«nguste, lucioase, persistente ╚Öi cu flori albe sau ro╚Öietice dispuse ├«n m─ânunchiuri la v├órful ramurilor (Andromeda polifolia). ÔÇô Din rugin─â.
RUGINÁRE s. f. Mic arbust cu frunze înguste, liniare, lucioase, cu flori albe, dispuse cîte 2-3 în mănunchiuri la vîrful ramurilor; crește prin mlaștini și turbării (Andromeda polifolia).
rugináre s. f., g.-d. art. ruginắrii; pl. ruginắri
rugináre s. f., g.-d. art. ruginării; pl. ruginări
RUGINÁRE ~ări f. Arbust otrăvitor cu frunze persistente și cu flori albe sau roșietice, dispuse în raceme. /Din rugină
RUGINARE (< rugină) s. f. Mic arbust otrăvitor (10-40 cm) din fam. ericacee, cu frunze alterne persistente, pieloase și cu flori albe sau roșiatice dispuse în raceme umbeliforme (Andromeda polifolia). Crește sporadic prin mlaștini.
ANDROMEDA L., RUGINARE, fam. Ericaceae. Gen originar din regiunile emisferei nordice, cca 2 specii, arbu╚Öti ornamentali, procumben╚Ťi, cu frunze persistente. Flori (caliciul cu 5 lobi, corol─â urceolat─â cu 5 diviziuni scurte, ├«ndoite spre exterior, 10 stamine, antere scurte) albe sau ro╚Öietice, pendente, ├«n raceme umbeliforme sau panicule lungi, terminale. Frunze scurt-pe╚Ťiolate, liniar-lanceolate, nedentate, plane, pe margini revolute. Fruct, capsul─â.

Ruginare dex online | sinonim

Ruginare definitie

Intrare: ruginare
ruginare substantiv feminin