Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru rudimentar

RUDIMENT├üR, -─é, rudimentari, -e, adj. Care este slab dezvoltat, care abia ├«ncepe s─â se formeze, care este la ├«nceputul dezvolt─ârii sale; primitiv, neevoluat. ÔÇô Din fr. rudimentaire.
RUDIMENT├üR, -─é, rudimentari, -e, adj. Care abia ├«ncepe s─â se formeze, care este la ├«nceputul dezvolt─ârii sale; primitiv, neevoluat. ÔÇô Din fr. rudimentaire.
RUDIMENT├üR, -─é, rudimentari, -e, adj. Care abia ├«ncepe s─â se formeze, s─â se nasc─â, care e la ├«nceputul dezvolt─ârii sale; primitiv, neevoluat. Un vienez deschisese un atelier cam rudimentar pentru rafinarea petrolului. CAMIL PETRESCU, O. II 27. ├Än alc─âtuirea cea veche a societ─â╚Ťii, instala╚Ťiile erau rudimentare ╚Öi s─âr─âc─âcioase. C. PETRESCU, A. 463. Existen╚Ťa unor scrieri istorice, oric├«t de rudimentare, e un mare pas spre cultur─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 38.
rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. rudimentáră, pl. rudimentáre
rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. sg. rudimentáră, pl. rudimentáre
RUDIMENTÁR adj., adv. 1. adj. v. neevoluat. 2. adj. v. nedezvoltat. 3. adj. v. primitiv. 4. adj. primitiv, simplu. (Unelte ~ de bronz.) 5. adj., adv. v. grosolan. 6. adj. (livr.) frust. (O artă ~.) 7. adj. v. elementar.
Rudimentar Ôëá avansat, dezvoltat
RUDIMENTÁR, -Ă adj. Care este la începutul formării, pe punctul de a se naște, la începutul dezvoltării sale; primitiv, grosolan. [Cf. fr. rudimentaire].
RUDIMENT├üR, -─é adj. care se afl─â ├«n stadiul ini╚Ťial al dezvolt─ârii; primitiv, neevoluat; grosolan. (< fr. rudimentaire)
RUDIMENT├üR ~─â (~i, ~e) 1) Care abia ├«ncepe s─â se formeze; aflat ├«n stare incipient─â de dezvoltare; nedezvoltat; neevoluat. Organ ~. 2) Care se prezint─â simplu de tot; elementar, primitiv. Cuno╚Ötin╚Ťe ~e. /<fr. rudimentaire
rudimentar a. ce are caracterul unui rudiment, unui embrion: civiliza╚Ťiune rudimentar─â.
*rudiment├ír, -─â adj. (d, rudiment; fr. -taire). Care e la ├«nceput sa┼ş care nu prezent─â de c├«t primele elemente, elementar, pu╚Ťin dezvoltat: organ rudimentar, ╚Ötiin╚Ť─â rudimentar─â. Adv. A poseda o ╚Ötiin╚Ť─â rudimentar.
RUDIMENTAR adj., adv. 1. adj. neevoluat, primitiv, simplu, (├«nv.) prost. (Lan╚Ťul fiin╚Ťelor ├«ncepe de la cea mai ~ vie╚Ťuitoare.) 2. adj. nedezvoltat, neevoluat, primitiv. (Comunitate social─â ~.) 3. adj. ├«napoiat, neevoluat, primitiv, s─âlbatic. (Duceau o via╚Ť─â ~, ├«n caverne.) 4. adj. primitiv, simplu. (Unelte ~ de bronz.) 5. adj., adv. grosolan, primitiv. (Grind─â cioplit─â ~.) 6. adj. (livr.) frust. (O art─â ~.) 7. adj. elementar, primar, simplu. (No╚Ťiuni ~ asupra...)

Rudimentar dex online | sinonim

Rudimentar definitie

Intrare: rudimentar
rudimentar adjectiv