Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru rubric─â

R├ÜBRIC─é, rubrici, s. f. 1. Desp─âr╚Ťitur─â (vertical─â sau orizontal─â), cuprinz├ónd una sau mai multe coloane, ├«ntr-un registru, formular, grafic etc. 2. Spa╚Ťiu rezervat (permanent) ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â pentru articole dintr-un anumit domeniu. 3. (├Änv.) Titlu de pagin─â sau capitol care, ├«n vechile manuscrise ╚Öi c─âr╚Ťi, se scria cu ro╚Öu. ÔÇô Din fr. rubrique, lat. rubrica.
R├ÜBRIC─é, rubrici, s. f. 1. Desp─âr╚Ťitur─â (vertical─â sau orizontal─â), cuprinz├ónd una sau mai multe coloane, ├«ntr-un registru, formular, grafic etc. 2. Spa╚Ťiu rezervat (permanent) ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â pentru articole dintr-un anumit domeniu. 3. (├Änv.) Titlu de pagin─â sau capitol care, ├«n vechile manuscrise ╚Öi c─âr╚Ťi, se scria cu ro╚Öu. ÔÇô Din fr. rubrique, lat. rubrica.
R├ÜBRIC─é, rubrici, s. f. 1. Desp─âr╚Ťitur─â (vertical─â sau orizontal─â) cuprinz├«nd una sau mai multe coloane ├«ntr-un registru, formular, grafic etc. Rubrica ┬źdebit┬╗. Rubrica ┬źcredit┬╗. 2. Spa╚Ťiu rezervat ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â pentru articole, comunic─âri etc., dintr-dn anumit domeniu. Rubrica informa╚Ťiilor. Ôľş Materialul ├«nregistrat subt aceast─â rubric─â prezint─â un interes deosebit ╚Öi din punctul de vedere al istoriei sociale. IORDAN, N. L. 9. Nu omitea niciodat─â s─â o pomeneasc─â rubrica monden─â a ziarelor din capital─â. C. PETRESCU, C. V. 235. 3. (├Änvechit) Titlu de pagin─â sau de capitol, care, ├«n vechile manuscrise ╚Öi c─âr╚Ťi, se scria cu ro╚Öu.
r├║bric─â (ru-bri-) s. f., g.-d. art. r├║bricii; pl. r├║brici
rubric├í vb., ind. prez. 1 sg. rubrich├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rubriche├íz─â
r├║bric─â s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. r├║bricii; pl. r├║brici
RÚBRICĂ s. (înv.) riglă. (Împarte condica în patru ~.)
RÚBRICĂ s. v. capitol.
RUBRIC├ü vb. I. tr. (Liv.) A ├«mp─âr╚Ťi ├«n rubrici, a clasifica. [Cf. fr. rubriquer, it. rubricare].
R├ÜBRIC─é s.f. 1. Titlu de carte sau de capitol scris cu ro╚Öu ├«n vechile c─âr╚Ťi sau manuscrise. 2. Desp─âr╚Ťitur─â ├«ntr-un registru, ├«ntr-un formular, ├«ntr-un grafic etc. 3. Spa╚Ťiu rezervat permanent ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â articolelor, comunic─ârilor etc. dintr-un anumit domeniu. [Pl. -ci. / cf. germ. Rubrik, fr. rubrique < lat. rubrica ÔÇô p─âm├ónt ro╚Öu].
R├ÜBRIC─é s. f. 1. desp─âr╚Ťitur─â ├«ntr-un registru, formular, grafic etc. 2. spa╚Ťiu rezervat ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â articolelor, comunic─ârilor etc. dintr-un anumit domeniu. (< fr. rubrique, germ. Rubrik, lat. rubrica)
R├ÜBRIC─é ~ci f. 1) Coloan─â dintr-un formular sau dintr-un registru, marcat─â prin dou─â linii verticale sau orizontale, care urmeaz─â a fi completat─â. 2) Compartiment permanent al unei publica╚Ťii periodice, rezervat materialelor dintr-un anumit domeniu. 3) (├«n c─âr╚Ťi, manuscrise vechi) Titlu de capitol scris cu ro╚Öu. [G.-D. rubricii] /<lat. rubrica, germ. Rubrik, fr. rubrique
rubric─â f. 1. un fel de cret─â ro╚Öie ├«ntrebuin╚Ťat─â de dulgheri; 2. titlu tip─ârit ro╚Öu ├«n vechile c─âr╚Ťi juridice sau biserice╚Öti; 3. ├«n ziare, titlu ce indic─â origina unei ╚Ötiri: sub rubrica de...
*rubr├şc─â f., pl. ─ş (lat. rubrica, sub├«n╚Ť. terra, p─âm├«nt, adic─â ÔÇ×lut ro╚ÖÔÇŁ sa┼ş ÔÇ×cret─â ro╚ÖieÔÇŁ, cu care se scria┼ş titlurile ╚Öi se ├«ntrebuin╚Ťa ╚Öi ca emostatic, d. ruber, ro╚Ö). Titlu al une─ş p─âr╚Ť─ş dintrÔÇÖun ziar or─ş dintrÔÇÖalt─â lucrare mare: rubrica informa╚Ťiunilor. ÔÇô Fals r├║bric─â.
rubric─â s. v. CAPITOL.
RUBRICĂ s. (înv.) riglă. (Împarte condica în patru ~.)

Rubric─â dex online | sinonim

Rubric─â definitie

Intrare: rubric─â
rubric─â substantiv feminin
  • silabisire: -bri-
Intrare: rubrica
rubrica verb grupa I conjugarea a II-a