Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru rubinos

RUBINÓS, -OÁSĂ, rubinoși, -oase, adj. (Înv.) Rubiniu. – Rubin + suf. -os. Cf. rubinoso.
RUBINÓS, -OÁSĂ, rubinoși, -oase, adj. (Înv.) Rubiniu. – Rubin + suf. -os. Cf. rubinoso.
RUBINÓS, -OÁSĂ, rubinoși, -oase, adj. (Învechit) Rubiniu. Curînd bobocii ce băuseră roua cerurilor se veștejiră și pieriră, iar acele pe care rubinoasele valuri le-a fost văpsit s-au deschis. NEGRUZZI, S. II 47. Apoi [luna], glob rubinos, nopții dînd mișcare și viață, Se-nălță. ALEXANDRESCU, M. 20. Soarele după dealuri mai strălucește încă; Razele-i rubinoase vestesc al lui apus. HELIADE, O. I 178.
rubinós (înv.) adj. m., pl. rubinóși; f. rubinoásă, pl. rubinoáse
rubinós adj. m., pl. rubinóși; f. sg. rubinoásă, pl. rubinoáse
RUBINÓS adj. v. rubiniu.
rubinos a. roșu ca rubinul: luna, glob rubinos GR. AL.
rubinos adj. v. RUBINIU.

Rubinos dex online | sinonim

Rubinos definitie

Intrare: rubinos
rubinos adjectiv