Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru rubaiat

RUBÁI s. n. v. rubaiat.
RUBAI├üT, rubaiate, s. n. Catren persan care exprim─â o idee mistic─â sau filozofic─â. [Pr.: -ba-iat. ÔÇô Var.: rub├íi s. n.] ÔÇô Din fr. rub├íiyyat.
RUBÁI s. n. v. rubaiat.
RUBAI├üT, rubaiate, s. n. Catren persan care exprim─â o idee mistic─â sau filozofic─â. [Pr.: -ba-iat. ÔÇô Var.: rub├íi s. n.] ÔÇô Din fr. rub├íiyyat.
rubaiát (-ba-iat) s. n., pl. rubaiáte
rubaiát s. n. (sil. -ba-iat), pl. rubaiáte
RUBAI├üT s.n. Form─â de poezie persan─â alc─âtuit─â din patru versuri, dintre care primul, al doilea ╚Öi al patrulea rimeaz─â ├«mpreun─â. [Pron. -ba-iat. / < fr. rubayyat, cf. ar. rub ÔÇô patru].
RUBAIÁT s. n. formă de poezie lirică persană din patru versuri, de obicei cu un număr liber de silabe și cu o succesiune diferită de rime. (< fr. rubaiyyat)
RUBAI├üT ~e n. (├«n Persia) Poezie liric─â cu caracter filozofic meditativ. /<fr. rub─â├şyy─ât
RUB├üI (La pl. rubaiate) (cuv. arab.) subst. Catren persan, cultivat ├«ndeosebi de R┼źdakß┐Ĺ ╚Öi de Omar Khayyam. ├Än poezia rom├ón─â a fost ilustrat de Ion Pillat.

Rubaiat dex online | sinonim

Rubaiat definitie

Intrare: rubaiat
rubai
rubaiat substantiv neutru
  • silabisire: -ba-iat