Dicționare ale limbii române

17 definiții pentru rouruscă

LAURÚȘCĂ s. f. v. lăuruscă.
LĂURÚSCĂ, lăuruște, s. f. (Reg.) Viță sălbatică al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre (Vitis silvestris). [Pr.: lă-u-. – Var.: laurúșcă, răurúscă, rourúscă s. f.] – Lat. labrusca.[1]
RĂURÚSCĂ s. f. v. lăuruscă.
ROURÚSCĂ s. f. v. lăuruscă.
LĂURÚSCĂ, lăuruște, s. f. (Reg.) Viță sălbatică al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre (Vitis silvestris). [Pr.: lă-u-. – Var.: răurúscă, rourúscă s. f.] – Lat. labrusca.
RĂURÚSCĂ s. f. v. lăuruscă.
ROURÚSCĂ s. f. v. lăuruscă.
LĂURÚSCĂ, lăuruște, s. f. (Regional) Viță (sălbatică) al cărei fruct e o ciorchină cu boabe mici, negre (Vitis silvestris). Sub cerdac, pe lăuruscă, Cum trecură Babele, A ieșit un pui de muscă Să-și usuce labele. TOPÎRCEANU, M. 38. Dă-n sînge lăurusca pală și cîrtița-și face mormîntul, S-adoarmă cu venirea iernii, sub țărîna din moșunoaie. ANGHEL, Î. G. 15. – Pronunțat: lă-u-.
RĂURÚSCĂ, răuruște, s. f. Lăuruscă. Pășește noaptea caldă și-n mlădieri domoale În păr c-o floare-nvoaltă de răuruscă, – luna. STANCU, C. 124. – Pronunțat: ră-u-.
ROURÚSCĂ s. f. (Bot.; Mold.) Lăuruscă, răuruscă. Mîhnit, pe murgul neclintit, sta Andrieș Hamură înaintea pridvorului încununat de rouruscă și de flori. SADOVEANU, O. I 518. Stăteam într-un balcon încununat de rouruscă, într-o uliță liniștită, în lumina schimbătoare a amurgului. id. ib. V 103.
lăurúscă s. f. (sil. lă-u-), g.-d. art. lăurúștei; pl. lăurúște
LĂURÚSCĂ s. (BOT.; Vitis silvestris) (reg.) aguridar.
lăurúscă (lăurúște), s. f.1. Viță sălbatică. – 2. Agriș sălbatic. – Var. rourușcă. Lat. labrŭsca (Pușcariu 956; Candrea-Dens., 968; REW 4814; DAR), cf. it. lambrusca, fr. lambruche, lambrusque, sp. labrusca, alb. lërrušk (Philippide, II, 645). Var. arată o încrucișare cu rouă.
lăurúscă f., pl. ște și ștĭ (lat. lăbrusca, lăuruscă; fr. lambruche, lambrusque. Cp. cu fiulă, sulă ș. a.). Munt. Viță sălbatică. – În Mold. și răurúscă, rourúscă, în Munt. și agurizar.
răurúscă, V. lăuruscă.
rourúscă, V. lăuruscă.
LĂURUSCĂ s. (BOT.; Vitis silvestris) (reg.) aguridar.

Rouruscă dex online | sinonim

Rouruscă definitie

Intrare: lăuruscă
laurușcă
lăuruscă substantiv feminin
  • silabisire: lă-u-
răuruscă
rouruscă