12 definiții pentru rotunjor
ROTUNGIÓR, -OÁRĂ adj. v. rotunjor. ROTUNJÓR, -OÁRĂ, rotunjori, -oare,
adj.,
s. f. pl. 1. Adj. Diminutiv al lui rotund.
2. S. f. pl. Mică plantă erbacee cu frunze lungi, lucitoare și flori roșii- purpurii, dispuse într-un capitul mic situat în vârful tulpinii. (Homogyne alpina). [
Var.:
rotungiór, -oáră adj.] –
Rotund +
suf. -ior.
ROTUNGIÓR, -OÁRĂ adj. v. rotunjor. ROTUNJÓR, -OÁRĂ, rotunjori, -oare,
adj.,
s. f. pl. 1. Adj. Diminutiv al lui rotund.
2. S. f. pl. Mică plantă erbacee cu frunze lungi, lucitoare și flori roșii-purpurii, dispuse într-un capitul mic situat în vârful tulpinii, care crește prin pădurile și pășunile din regiunea alpină și subalpină (Homogyne alpina). [
Var.:
rotungiór, -oáră adj.] –
Rotund +
suf. -ior.
ROTUNJÓR, -OÁRĂ, rotunjori, -oare,
adj. Diminutiv al lui
rotund 2.
1. v. rotund (
1). Sfîntul soare, rotunjor, Nu i-o spune că mi-e dor. TEODORESCU, P. P. 279. (Cu pronunțare regională) Să-ți facă un pat în rai, La capătul patului Meri cu mere rotungioare. MARIAN, Î. 306.
2. v. rotund (
2). Subțirică și năltuță, cu obrajii rumeni, rotunjori și grăsulii. HOGAȘ, M. N. 211. Cînd întîlnesc o munteancă rotunjoară... îi răspund la prieteneasca salutare. RUSSO, O. 101.
3. v. rotund (
3). Ș-am tors colțișori, Să-mi dai bani rotunjori. SEVASTOS, N. 161. – Variantă:
rotunzór, -oáră adj. rotunjór adj. m.,
pl. rotunjóri;
f. rotunjoáră,
pl. rotunjoáre
rotunjór adj. m., pl. rotunjóri; f. sg. rotunjoáră, pl. rotunjoáre rătungĭór (est) și
-jór (vest),
-oáră adj. (dim. d. rătund). Fam. Cam rătund, aproape rătund: obraz rătungĭor. S. m. pl. Banĭ.
ROTUNGIOÁRE (< rotund) s. f. pl. Plantă erbacee perenă din familia asteracee, cu tulpină păroasă și cu flori tubuloase, roșii-violacee dispuse într-un capitul terminal (Homogyne alpina). Crește prin păduri de molid și prin pajiști și tufărișuri subalpine. Este folosită în tratarea bolilor aparatului urinar, respirator și digestiv. Rotunjor dex online | sinonim
Rotunjor definitie