ROTUNJÍME, rotunjimi, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este rotund; p. ext. linie, formă rotundă. 2. (La pl.) Formă rotundă, plină a trupului. [Var.: (reg.) rotunzíme s. f.] – Rotund + suf. -ime.

ROTUNZÍME s. f. v. rotunjime.

ROTUNJÍME, rotunjimi, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este rotund; p. ext. linie, formă rotundă. 2. (La pl.) Formă rotundă, plină a trupului. [Var.: (reg.) rotunzíme s. f.] – Rotund + suf. -ime.

ROTUNZÍME s. f. v. rotunjime.

ROTUNJÍME, rotunjimi, s. f. (Și în forma rotunzime) 1. Calitate a ceea ce este rotund; p. ext. linie, formă rotundă. Rotunjimea pămîntului. ▭ El privi din nou în rotunjimea senină a chipului și nu răspunse. D. ZAMFIRESCU, R. 133. Desagii mei se lecuiseră pe deplin de oftiga de care zăcuseră, și-și recăpătaseră din nou vechea și îmbelșugata lor rotunzime. HOGAȘ, M. N. 154. 2. (Mai ales la pl.) Formă rotundă, plină a trupului. Se mișca la dreapta și la stînga, și șorțul încheiat la spate ii strîngea talia, accentuîndu-i rotunzimile. IBRĂILEANU, A. 122. – Variantă: rotunzíme s. f.

ROTUNZÍME s. f. v. rotunjime.

rotunjíme s. f., g.-d. art. rotunjímii; pl. rotunjími

rotunjíme s. f., g.-d. art. rotunjímii; pl. rotunjími

ROTUNJÍME s. (rar) rotunditate, (înv.) rotunjeală, rotunjitură. (~ trupului.)

ROTUNJÍME ~i f. Formă rotundă. ~ea corpului. /rotund + suf. ~ime

rotunjime f. 1. rotunjeală; 2. fig. armonie: rotunjimea frazei.

ROTUNJIME s. (rar) rotunditate, (înv.) rotunjeală, rotunjitură. (~ trupului.)

rotunjime, indice de ~, coeficient de ~, (engl.= roundness, r. index) parametru morfometric prin care se apreciază, la supr. unui granul sedimentar, frecvența muchiilor și colțurilor, precum și raportul dintre supr. plane, convexe și concave care acoperă volumul granulului respectiv. În funcție de r., s-au stabilit cinci categorii morfometrice: angular, subangular, subrotunjit, rotunjit și foarte rotunjit. Determinarea absolută a i.r. – Ro = ri/R – se face în planul secțiunii unui astfel de granul în funcție de ri (raza celui mai mic cerc înscris într-un colț) și R = a+b/4 (a – diametrul mare, b – diametrul intermediar). Ro capătă valori de la 0 la 1 și crește progresiv cu gradul de prelucrare a granulelor respective. Poate caracteriza maturitatea unui sediment. V. și sfericitate.