rotitură definitie

7 definiții pentru rotitură

ROTITÚRĂ, rotituri, s. f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. -tură.
ROTITÚRĂ, rotituri, s. f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. -tură.
ROTITÚRĂ, rotituri, s. f. (Popular) Rotire, roată, ocol. Făcînd o rotitură cu rădvanul pe lîngă lac. SBIERA, P. 124.
rotitúră (pop.) s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri
rotitúră s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri
ROTITÚRĂ s. v. întoarcere, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit.
rotitu s. v. ÎNTOARCERE. ÎNVÎRTEALĂ. ÎNVÎRTIRE. ÎNVÎRTIT. ÎNVÎRTITURĂ. RĂSUCIRE. ROTAȚIE. ROTIRE. ROTIT.

rotitură dex

Intrare: rotitură
rotitură substantiv feminin