rotitor definitie

8 definiții pentru rotitor

ROTITÓR, -OÁRE, rotitori, -oare, adj. (Despre piese, elemente, obiecte etc.) Care se rotește. – Roti + suf. -tor.
ROTITÓR, -OÁRE, rotitori, -oare, adj. (Despre piese, elemente, obiecte etc.) Care se rotește. – Roti + suf. -tor.
ROTITÓR, -OÁRE, rotitori, -oare, adj. Care se rotește. În ziua pe sfîrșite se împuțina lumina, iar din asfințit, de la munți, parcă veneau spre noi neguri rotitoare. SADOVEANU, O. V 155. Și păduri și zbătutele-adîncuri Dorm în ocean, și pe cer rotitoarele stele spre culme Suie, și văile tac. COȘBUC, AE. 79. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dînd atîta întunerec rotitorului talaz. EMINESCU, O. I 152.
rotitór adj. m., pl. rotitóri; f. sg. și pl. rotitoáre
rotitór adj. m., pl. rotitóri; f. sg. și pl. rotitoáre
ROTITÓR adj. v. turnant.
ROTITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care se rotește. /a roti + suf. ~tor
ROTITOR adj. turnant. (O piesă ~.)

rotitor dex

Intrare: rotitor
rotitor adjectiv