rotiță definitie

10 definiții pentru rotiță

ROTÍȚĂ, rotițe, s. f. Diminutiv al lui roată; roticică, rotilă (1), rotiliță. – Roată + suf. -iță.
ROTÍȚĂ, rotițe, s. f. Diminutiv al lui roată; roticică, rotilă (1), rotiliță. – Roată + suf. -iță.
ROTÍȚĂ, rotițe, s. f. Diminutiv al lui roată. 1. v. roată (1). Au făcut o rotiță de lemn, bortindu-o în mijloc. DRĂGHICI, R. 140. 2. v. roată (2). Rotițele ceasornicului. ▭ Își simți creierul mișcîndu-se ca o mașină cu nenumărate rotițe. PREDA, Î. 139. – Pl. și: rotiți (SEVASTOS, N. 304).
rotíță s. f., g.-d. art. rotíței; pl. rotíțe
rotíță s. f., g.-d. art. rotíței; pl. rotíțe
ROTÍȚĂ s. 1. rotilă, (înv.) rotică, roticea, roticică, rotiliță. (O roată mică sau ~.) 2. (reg.) dură, (Transilv., Ban. și Mold.) cărică. (~ la plita sobei.) 3. rozetă. (~ la pinteni.)
ROTÍȚĂ s. v. rotilă.
rotíță f., pl. e (dim. d. roată). Roată mică.
rotiță s. v. ROTILĂ.
ROTIȚĂ s. 1. rotilă, (înv.) rotică, roticea, roticică, rotiliță. (O roată mică sau ~.) 2. (reg.) dură, (Transilv., Ban. și Mold.) cărică. (~ la plita sobei.) 3. rozetă. (~ la pinteni.)

rotiță dex

Intrare: rotiță
rotiță substantiv feminin