ROTACIZÁ, rotacizez, vb. I. 1. Intranz. A vorbi cu rotacism. 2. Refl. (Despre consoane) A prezenta fenomenul de rotacism. – Din fr. rhotaciser.

ROTACIZÁRE, rotacizări, s. f. Faptul de a (se) rotaciza; rotacism. – V. rotaciza.

ROTACIZÁ, rotacizez, vb. I. 1. Intranz. A vorbi cu rotacism. 2. Refl. (Despre consoane) A prezenta fenomenul de rotacism. – Din fr. rhotaciser.

ROTACIZÁRE, rotacizări, s. f. Faptul de a (se) rotaciza; rotacism. – V. rotaciza.

ROTACIZÁ, rotacizez, vb. I. Intranz. și refl. A vorbi cu rotacism. În comuna Scărișoara din Munții Apuseni, unde se mai păstrează rotacismul, rotacizează mai ales femeile și copiii.

ROTACIZÁRE s. f. Faptul de a rotaciza.

rotacizá (a ~) vb., ind. prez. 3 rotacizeáză

rotacizáre s. f., g.-d. art. rotacizắrii; pl. rotacizắri

rotacizá vb., ind. prez. 1 sg. rotacizéz, 3 sg. și pl. rotacizeáză

rotacizáre s. f., g.-d. art. rotacizării; pl. rotacizări

ROTACIZÁRE s. v. rotacism.

ROTACIZÁ vb. I. intr., refl. A manifesta fenomenul rotacismului; a vorbi cu rotacisme. [< fr. rhotaciser].

ROTACIZÁRE s.f. Faptul de a (se) rotaciza; rotacism. [Pl. -zări. / < rotaciza].

ROTACIZÁ vb. I. intr. a vorbi cu rotacism. II. refl. (despre consoane) a suferi fenomenul rotacismului. (< fr. rhotaciser)

A ROTACIZÁ ~éz intranz. A vorbi cu rotacism. /<fr. rhotaciser

A SE ROTACIZÁ se ~eáză intranz. (despre consonante intervocalice) A prezenta fenomenul de rotacism; a se transforma în „r”. /<fr. rhotaciser

ROTACIZÁRE s. f. (< rotacizá < fr. rhotaciser): fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane intervocalice în r (a lui s în r, în latina arhaică și a lui n în r, în româna veche); transformare a consoanei intervocalice l în r, în cuvintele românești moștenite din latină, ca în exemplele moară < lat. molam, soare < lat. solem etc.