rosbif definitie

12 definiții pentru rosbif

ROAST BEEF s. n. v. rosbif.
RÓSBIF, rosbifuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, foarte puțin friptă, aproape crudă la mijloc. [Var.: roast beef (pr.: rắŭstbif pl.: roast beefuri] – Din fr. rosbif, engl. roast beef.
RÓSBIF, rosbifuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, foarte puțin friptă, aproape crudă la mijloc. – Din fr. rosbif, engl. roast beef.
RÓSBIF, rosbifuri, s. n. Un fel de friptură de mușchi de vacă, foarte puțin fript, aproape crud la mijloc.
rósbif / (angl.) roast beef [pron. rắŭstbif] s. n., pl. rósbifuri / roast beefuri
rósbif s. n., pl. rósbifuri
ROAST BEEF s.n. v. rosbif.
RÓSBIF s.n. Friptură din mușchi de vacă, pregătită astfel încât să rămână aproape crudă la mijloc. [Pl. -furi, -fe, scris și roast beef. / < fr. rosbif, cf. engl. roastbeef].
RÓSBIF s. n. friptură din mușchi de vacă foarte puțin fript, aproape crud la mijloc. (< fr. rosbif, engl. roast beef)
rósbif (rósbifuri), s. n. – Friptură din mușchii de vacă în sînge. Fr. rosbif.
RÓSBIF ~uri n. Mâncare pregătită din mușchi de vită foarte puțin fript. /<fr. rosbif
rosbif n. bucată friptă din carne de bou (= angl. roastbeef).

rosbif dex

Intrare: rosbif
rosbif 2 pl. -e substantiv neutru
roast substantiv neutru component al unui/unei non-lexem
  • silabisire: monosilabic
  • pronunție: rắŭst
beef substantiv neutru component al unui/unei non-lexem
  • pronunție: bif
roast beef substantiv neutru
  • pronunție: rắŭstbif
rosbif 1 pl. -uri substantiv neutru