rondel definitie

11 definiții pentru rondel

RONDÉL, rondeluri, s. n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, având 13 (sau 14) versuri repartizate în trei strofe, în care primul vers este identic cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și ultimul vers. – Din it. rondello, fr. rondel.
RONDÉL, rondeluri, s. n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, având 13 (sau 14) versuri repartizate în trei strofe, în care primul vers este identic cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și ultimul vers. – Din it. rondello, fr. rondel.
RONDÉL, rondeluri și rondele, s. n. Gen de poezie cu formă fixă, compusă cu două rime și cu anumite repetări ale primelor două versuri, ale cărui cuvinte se repetă după al optulea și ultimul vers. Rondelul crinilor [titlu]. MACEDONSKI, O. I 181.
rondél (poezie) s. n., pl. rondéluri
rondél s. n., pl. rondéluri
RONDÉL s.n. Mic poem vechi francez, cu 14 versuri și formă fixă. ♦ Gen de poezie cu formă fixă, compusă din două catrene și o cvinarie, cu două rime, primele două versuri repetându-se după al șaselea, versul întâi revenind și în încheiere. [Pl. -uri, -le. / < it. rondello, fr. rondel, rondeau].
RONDÉL s. n. poezie lirică cu formă fixă, compusă din două catrene și o cvinarie, cu două rime, primele două versuri repetându-se după al șaselea, versul întâi revenind și în încheiere. (< fr. rondel, it. rondello)
RONDÉL ~uri n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, compusă din treisprezece (sau paisprezece) versuri repartizate în trei strofe, cu anumite repetări ale primelor două versuri. /<it. rondello, fr. rondel
rondel n. mică poezie cu repetițiuni obligatorii.
*rondél n., pl. e (fr. rondeau). În poezia franceză, mică poezie de formă fixă, cu doŭă rime și cu repetițiunĭ obligatoriĭ. În muzică, cîntec cu o repriză saŭ cu doŭă.
RONDÉL (< it., fr.) s. n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, având 13 versuri (14 în literatura franceză), dispuse în trei strofe, în care primul vers este identic, cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și cu ultimul. A fost cultivat îndeosebi în lirica medievală franceză și de către parnasieni (Charles d’Orléns, Cl. Marot, V. Voiture). În literatura română, specia este introdusă de Al. Macedonski.

rondel dex

Intrare: rondel (pl. -uri)
rondel pl. -uri substantiv neutru
Intrare: rondel (pl. -e)
rondel pl. -e