Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru rondel

ROND├ëL, rondeluri, s. n. Specie a poeziei lirice cu form─â fix─â, av├ónd 13 (sau 14) versuri repartizate ├«n trei strofe, ├«n care primul vers este identic cu al ╚Öaptelea ╚Öi al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea ╚Öi ultimul vers. ÔÇô Din it. rondello, fr. rondel.
ROND├ëL, rondeluri, s. n. Specie a poeziei lirice cu form─â fix─â, av├ónd 13 (sau 14) versuri repartizate ├«n trei strofe, ├«n care primul vers este identic cu al ╚Öaptelea ╚Öi al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea ╚Öi ultimul vers. ÔÇô Din it. rondello, fr. rondel.
RONDÉL, rondeluri și rondele, s. n. Gen de poezie cu formă fixă, compusă cu două rime și cu anumite repetări ale primelor două versuri, ale cărui cuvinte se repetă după al optulea și ultimul vers. Rondelul crinilor [titlu]. MACEDONSKI, O. I 181.
rond├ęl (poezie) s. n., pl. rond├ęluri
rond├ęl s. n., pl. rond├ęluri
ROND├ëL s.n. Mic poem vechi francez, cu 14 versuri ╚Öi form─â fix─â. ÔÖŽ Gen de poezie cu form─â fix─â, compus─â din dou─â catrene ╚Öi o cvinarie, cu dou─â rime, primele dou─â versuri repet├óndu-se dup─â al ╚Öaselea, versul ├«nt├ói revenind ╚Öi ├«n ├«ncheiere. [Pl. -uri, -le. / < it. rondello, fr. rondel, rondeau].
RONDÉL s. n. poezie lirică cu formă fixă, compusă din două catrene și o cvinarie, cu două rime, primele două versuri repetându-se după al șaselea, versul întâi revenind și în încheiere. (< fr. rondel, it. rondello)
RONDÉL ~uri n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, compusă din treisprezece (sau paisprezece) versuri repartizate în trei strofe, cu anumite repetări ale primelor două versuri. /<it. rondello, fr. rondel
rondel n. mic─â poezie cu repeti╚Ťiuni obligatorii.
*rond├ęl n., pl. e (fr. rondeau). ├Än poezia francez─â, mic─â poezie de form─â fix─â, cu do┼ş─â rime ╚Öi cu repeti╚Ťiun─ş obligatori─ş. ├Än muzic─â, c├«ntec cu o repriz─â sa┼ş cu do┼ş─â.
ROND├ëL (< it., fr.) s. n. Specie a poeziei lirice cu form─â fix─â, av├ónd 13 versuri (14 ├«n literatura francez─â), dispuse ├«n trei strofe, ├«n care primul vers este identic, cu al ╚Öaptelea ╚Öi al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea ╚Öi cu ultimul. A fost cultivat ├«ndeosebi ├«n lirica medieval─â francez─â ╚Öi de c─âtre parnasieni (Charles dÔÇÖOrl├ęns, Cl. Marot, V. Voiture). ├Än literatura rom├ón─â, specia este introdus─â de Al. Macedonski.

Rondel dex online | sinonim

Rondel definitie

Intrare: rondel (pl. -uri)
rondel pl. -uri substantiv neutru
Intrare: rondel (pl. -e)
rondel pl. -e