rondare definitie

2 intrări

7 definiții pentru rondare

RONDÁ, rondez, vb. I. Intranz. (Nav.) A executa un rondou (2). – Din rondou.
RONDÁRE, rondări, s. f. Acțiunea de a ronda; executare a unui rondou (2). – V. ronda.
RONDÁ, rondez, vb. I. Intranz. (Mar.) A executa un rondou (2). – Din rondou.
RONDÁRE, rondări, s. f. Acțiunea de a ronda, executarea unui rondou (2). – V. ronda.
rondá vb., ind. prez. 1 sg. rondéz, 3 sg. și pl. rondeáză
RONDÁRE s.f. (Mar.) Schimbare a direcției unei nave cu 180°. [< rondou1 (2) [în DN]].
RONDÁ vb. tr. (despre nave) a executa un rondou1 (2). (< rondou1)

rondare dex

Intrare: ronda
ronda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rondare
rondare substantiv feminin