ronțăială definitie

7 definiții pentru ronțăială

RONȚĂIÁLĂ, ronțăieli, s. f. Faptul de a ronțăi; zgomot produs de roaderea cu dinții a unui corp tare: ronțăire, ronțăit. [Pr.: -ță-ia-] – Ronțăi + suf. -eală.
RONȚĂIÁLĂ, ronțăieli, s. f. Faptul de a ronțăi; zgomot produs de roaderea cu dinții a unui corp tare: ronțăire, ronțăit. [Pr.: -ță-ia-] – Ronțăi + suf. -eală.
RONȚĂIÁLĂ, ronțăieli, s. f. Faptul de a ronțăi și zgomotul produs; ronțăire. S-auzea numai prin răcoarea nopții ronțăiala calului. CARAGIALE, la CADE.
ronțăiálă s. f., g.-d. art. ronțăiélii; pl. ronțăiéli
ronțăiálă s. f., g.-d. art. ronțăiélii; pl. ronțăiéli
RONȚĂIÁLĂ s. v. ronțăit.
RONȚĂIA s. ronțăire, ronțăit, ronțăitură.

ronțăială dex

Intrare: ronțăială
ronțăială substantiv feminin