romboedru definitie

11 definiții pentru romboedru

ROMBOÉDRU, romboedre, s. n. 1. Poliedru cu toate fețele în formă de romb. 2. Formă cristalografică simplă, limitată la șase fețe cu contur rombic. – Din fr. rhomboédre.
ROMBOÉDRU, romboedre, s. n. 1. Poliedru cu toate fețele în formă de romb. 2. Formă cristalografică simplă, limitată la șase fețe cu contur rombic. – Din fr. rhomboédre.
ROMBOÉDRU, romboedre, s. n. Poliedru cu toate fețele în formă de romb.
romboédru (-e-dru) s. n., art. romboédrul; pl. romboédre
romboédru s. n. (sil. -dru), art. romboédrul; pl. romboédre
ROMBOÉDRU s.n. Poliedru cu toate fețele în formă de romb. [Pron. rom-bo-e-. / < fr. rhomboèdre, cf. gr. rhombos – romb, hedra – bază].
ROMBOÉDRU s. n. poliedru cu toate fețele în formă de romb. (< fr. rhomboèdre)
ROMBOÉDRU ~e n. Poliedru cu toate fețele în formă de romb. /<fr. rhomboedre
romboedru n. paralelipiped ale cărui toate fețele sunt niște romburi egale.
*romboédru n., pl. e, și m. (romb și -edru din di-edru). Geom. Min. Cristal ale căruĭ fețe îs rombice.
ROMBO- „romb, rombic”. ◊ gr. rhombos „titirez, sfîrlează” > fr. rhombo-, engl. id., germ. id., it. rombo- > rom. rombo-. □ ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu toate fețele în formă de romb; ~id (v. -id), adj., s. n., 1. adj., s. n., (Figură) în formă de romb. 2. s. n., Mușchi al spatelui, situat sub trapez.

romboedru dex

Intrare: romboedru
romboedru substantiv neutru
  • silabisire: -dru