Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru romanistic─â

ROMAN├ŹSTIC─é s. f. Disciplin─â lingvistic─â ╚Öi filologic─â ce se ocup─â cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. ÔÇô Din germ. Romanistik.
ROMAN├ŹSTIC─é s. f. Disciplin─â lingvistic─â ╚Öi filologic─â ce se ocup─â cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. ÔÇô Din germ. Romanistik.
ROMAN├ŹSTIC─é s. f. Ramur─â a lingvisticii, care se ocup─â cu studiul comparativ al limbilor neolatine.
roman├şstic─â s. f., g.-d. art. roman├şsticii
roman├şstic─â s. f., g.-d. art. roman├şsticii
ROMAN├ŹSTIC─é s.f. Disciplin─â lingvistic─â ╚Öi filologic─â care studiaz─â limbile romane. [< it. romanistica, germ. Romanistik].
ROMAN├ŹSTIC─é s. f. disciplin─â lingvistic─â ╚Öi filologic─â care studiaz─â limbile romanice. (< germ. Romanistik)
ROMAN├ŹSTIC─é f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul (comparativ al) limbilor romanice; lingvistic─â romanic─â. /<germ. Romanistik
ROMAN├ŹSTIC─é s. f. (< it. romanistica, germ. Romanistik): disciplin─â care studiaz─â diacronic sau sincronic un idiom romanic sau, comparativ, limbile ╚Öi literaturile, cultura, istoria ╚Öi felul de via╚Ť─â al popoarelor romanice. Un mare sprijin ├«n cunoa╚Öterea romanit─â╚Ťii ni-l ofer─â monumentala lucrare Crestoma╚Ťie romanic─â, ap─ârut─â la EA sub redac╚Ťia acad. Iorgu Iordan, ├«n trei volume: I, Bucure╚Öti, 1962; II, 1965; III, partea I,1969; III, partea a II-a, 1971; III, partea a III-a, 1974.

Romanistic─â dex online | sinonim

Romanistic─â definitie

Intrare: romanistic─â
romanistic─â substantiv feminin