romanțios definitie

12 definiții pentru romanțios

ROMANȚIÓS, -OÁSĂ, romanțioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Predispus la visare, la melancolie; visător, romantic (3). ♦ Care predispune la melancolie, la visare, la contemplație. ♦ (Despre opere literare) Care tratează teme sentimentale, care conține note de melancolie, de visare. [Pr.: -ți-os] – Romanț + suf. -ios.
ROMANȚIÓS, -OÁSĂ, romanțioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Predispus la visare, la melancolie; visător, romantic (3). ♦ Care predispune la melancolie, la visare, la contemplație. ♦ (Despre opere literare) Care tratează teme sentimentale, care conține note de melancolie, de visare. [Pr.: -ți-os] – Romanț + suf. -ios.
ROMANȚIÓS, -OÁSĂ, romanțioși, -oase, adj. Stăpînit de idei rupte de realitate, dornic de o viață ca cele descrise în anumite romane; visător, aplecat spre aventuri. V. romantic. Foarte romanțioasă, ea ținea mult la societatea tinerilor studenți. CARAGIALE, O. II 258. ◊ (Substantivat) Pe ici, pe colea trecea cîte un romanțios fiuierînd. EMINESCU, N. 34. ♦ Care tratează teme rupte de realitate, care predispune la individualism, la visare. Fusese la Cernăuți la școală și se hrănise cu lecturi romanțioase, care dezlănțuiră în el un sentimentalism vaporos. CĂLINESCU, E. 58. – Pronunțat: -ți-os.
romanțiós (-ți-os) adj. m., pl. romanțióși; f. romanțioásă, pl. romanțioáse
romanțiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. romanțióși; f. sg. romanțioásă, pl. romanțioáse
ROMANȚIÓS adj. v. romantic, visător.
ROMANȚIÓS, -OÁSĂ (adj.) (adesea s.) Predispus la visare, la reverie; romantic, melancolic. ♦ (Despre opere literare) Care tratează teme sentimentale; care predispune la visare. [Pron. -ți-os. / < romanț + -(i)os].
ROMANȚIÓS, -OÁSĂ adj. predispus la visare, la reverie; romantic, melancolic. ◊ (despre opere literare) care tratează teme sentimentale. (< romant + -/i/os)
ROMANȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care manifestă sensibilitate și exaltare; înclinat să idealizeze realitatea; romantic. Fire ~oasă. 2) Care predispune la visare; în stare să provoace melancolie. 3) (despre opere literare) Care tratează teme sentimentale; cu note de melancolie. [Sil. -ți-os] /roman[ț] + suf. ~ios
romanțios a. pop. romanesc: fată romanțioasă CAR.
*romanțiós, -oásă adj. (d. romanț). Fam. Romantic (visător): o fată romanțioasă.
romanțios adj. v. ROMANTIC. VISĂTOR.

romanțios dex

Intrare: romanțios
romanțios adjectiv
  • silabisire: -ți-os