rojdí (-désc, -ít), vb. – A sparge, a juli, a roade, a dezghioca. – Var. rujdi, hrojdi. Origine necunoscută. În Mold. Poate din rîjni, prin intermediul unei var. *rîjdni, neatestate.

hrojdésc v. tr. (imit. slav). Nord. Cronțănesc. – Vechĭ (Biblia 1688; Cant.) rujdesc, sfărîm, zgîriĭ. Și rojdesc (?). La Săgh. grojdesc, mănînc pe fugă.

rojdésc, V. hrojdesc.