rogoz definitie

28 definiții pentru rogoz

RĂGÓZ s. n. v. rogoz.
ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ.
RĂGÓZ s. n. v. rogoz.
ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ.
RĂGÓZ s. n. v. rogoz.
ROGÓZ, rogozuri, s. n. Nume purtat de mai multe plante erbacee care cresc prin mlaștini și prin locuri umede, frunzele late ale unor specii fiind întrebuințate la împletitul rogojinilor (Carex și Scirpus). Acolo ne așezarăm pe un pat de rogoz, lîngă o poiană de trestii. SADOVEANU, O. VIII 66. Rogozul se aprinse, pîrîind. D. ZAMFIRESCU, R. 126. Vină, bădițo, prin dos, Că-i portița de rogoz, Cum pui mîna pică jos. HODOȘ, P. P. 43. – Variantă: (regional) răgóz (CREANGĂ, P. 210, ȘEZ. XV 114) s. n.
rogóz s. n., pl. rogózuri
rogóz s. n., pl. rogózuri
răgóz (= rogóz (loc unde crește planta cu același nume)) s. n., pl. răgozuri (răgoaze)
răgóz (= rogóz (plantă)) s. m.
rogóz (loc unde crește planta cu același nume) s. n., pl. rogozuri (rogoaze)
rogóz (plantă) s. m. (pl. -)
ROGÓZ s. (BOT.) 1. (Carex) (reg.) mohor, pir-roșu, (Transilv. și Bucov.) șușarcă. 2. (Carex silvatica și pilosa) șovar. 3. (Carex riparia) (reg.) mohor, pir. 4. (Scirpus maritimus) (Munt.) pașă. 5. (Schoenoplectus lacustris) pipirig, (reg.) păpurică, țiperig, papură-rotundă.
ROGÓZ s. v. papură, pipirig, pipiriguț, săbiuță, țipirig.
ROGOZ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. narcisă.
rogóz (rogóji), s. m.1. Mohor (Carex riparia, Carex vulpina). – 2. Scirpus maritimus. – Mr. rugoz. Sl. rogozŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 317; Conev 47), cf. bg. rogoz, sb., cr., ceh. rohoz, alb. rogos „rogojină”, mag. rogosz. – Der. rogozos, adj. (fibros); rogojină, s. f. (un fel de covor făcut din împletitură din tulpini sau frunze de plante, Arg., pălărie de paie; Arg., cal jigărit), mr. aruguzină, megl. ruguzină, din sl. (bg., sb., cr.) rogožina (Conev 62); rogojinar, s. m. (persoană care face și vinde rogojini); rogojinărie, s. f. (meseria rogojinarului).
ROGÓZ ~uri n. Plantă erbacee cu tulpina în trei muchii, înaltă, neramificată, cu frunze liniare, lungi, cu flori grupate în spice, folosită la împletirea unor obiecte împletite. /<sl. rogozu
rogoz n. iarbă de baltă în trei muchi mai mică ca trestia, cu care se acopăr casele la țară, hambarele, etc. (Carex riparia). [Slav. ROGOZŬ, trestie].
răgóz, V. rogoz.
rogóz și răgóz m., pl. jĭ (vsl. rogozŭ, rogožĭ, sîrb. rogoz, rus. rogóz; ung. rogosz. V. rogojină). O mare plantă ĭerboasă ciperacee care crește pin mlaștinĭ și bălțĭ. – Îs maĭ multe varietățĭ, numite în bot. carex și scirpus. Tubérculele rizomeĭ de scirpus maritimus îs un excelent nutreț p. porcĭ. V. pipirig 1, papură, stuf.
rogoz s. v. PAPURĂ. PIPIRIG. PIPIRIGUȚ. SĂBIUȚĂ. ȚIPIRIG.
ROGOZ s. (BOT.) 1. (Carex) (reg.) mohor, pir-roșu, (Transilv. și Bucov.) șușarcă. 2. (Carex silvatica și pilosa) șovar. 3. (Carex riparia) (reg.) mohor, pir. 4. (Scirpus maritimus) (Munt.) pașă. 5. (Schoenoplectus lacustris) pipirig, (reg.) păpurică, țiperig, papură-rotundă.
rogoz-de-grădi s. v. NARCISĂ.
rogóz, rogozuri, s.n. – (bot.) Plantă erbacee (Carex arenaria). Iarbă ce crește pe baltă, asemănătoare cu trestia. Cu ea se acoperă casa (Bârlea, 1924). ♦ (top.) Rogoz, localitate aparținătoare de orașul Tg. Lăpuș. ♦ (onom.) Rogoz, nume de familie (202 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. rogozǔ „trestie” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).
rogóz, rogozuri, s.n. – 1. (bot.) Plantă erbacee (Carex arenaria). Iarbă ce crește pe baltă, asemănătoare cu trestia. Cu ea se acoperă casa (Bârlea 1924). 2. (top.) Rogoz, localitate în Lăpuș. – Din sl. rogozǔ.
ROGÓZ (< sl.) s. m. Plantă erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina în trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fără înveliș floral, grupate în spice. Există c. 2.000 de specii, răspândite mai ales în locuri umede, în reg. temperate și în cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.
ROGOZ subst. 1. – (Moț); -u (17 B 1 248). 2. Rogozea fam., act. 3. Rogoază b. (Dm). 4. Rogojești s. (Dm). 5. Prob. Rohoj. V., mold. (Sd XXII 235).
CAREX L., CAREX, ROGOZ, fam. Cyperaceae. Gen originar clin Japonia, are numeroase specii (cca 900) erbacee, înalte de cca 3-125 cm. Înfloresc primăvara-vara. Flori unisexuate sau bisexuate, dispuse în spice simple, cele mascule oblonge și cele femele cilindrice, distanțate, pedunculate, erecte sau plecat în jos, cele inferioare, bracteele brune-închis, acuminate. Tulpină dreaptă, în 3 muchii ascuțite. Frunze lat-liniare, liniare, arcuite, glaucescente.

rogoz dex

Intrare: rogoz
răgoz
răgoz
răgoz
rogoz substantiv neutru
răgoz
rogoz
rogoz
rogoz
Intrare: Rogoz
Rogoz
Intrare: rogoz-de-grădină
rogoz-de-grădină substantiv masculin (numai) singular