Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru rogodele

ROGODÉLE s. f. pl. (Pop.) Fructe mărunte, poame de tot felul. – Et. nec.
ROGODÉLE s. f. pl. (Pop.) Fructe mărunte, poame de tot felul. – Et. nec.
ROGODÉLE s. f. pl. (Popular) Fructe mărunte, poame de tot felul. Casele văruite se afundau în grădini cu rogodele, veselia copiilor. DELAVRANCEA, S. 215. Și de aveți rogodele uscate, Să dăm gurilor căscate. SEVASTOS, N. 111.
rogodéle (pop.) s. f. pl., art. rogodélele
rogodéle s. f. pl.
rogodele f. pl. tot felul de ierburi: rădăcină de burueni și alte rogodele POP. [V. rocodea].
rocodéle f. pl. (rus. rukodĭelie, -dĭelĭe, lucru făcut de mînă, „manufactură”, d. ruká, mînă, și dĭelatĭ, a lucra; bg. rykodĭelie. V. po-runcesc, rucaviță, delă). Est. Micĭ lucrurĭ făcute cu mîna (lingurĭ, fuse, crucĭulițe ș. a.). Gorgoaze, bolbotine, poricale. – Și rogodele (Munt. Mold.), gorgoaze; și răcodélle (Mold. Vechĭ) și rucodélle (Olt.), f., pl. -déliĭ, lucrărĭ manuale. V. horbotă.
rogodéle, V. rocodele.

Rogodele dex online | sinonim

Rogodele definitie

Intrare: rogodele
rogodele substantiv feminin plural