RODOMONTÁDĂ, rodomontade, s. f. (Franțuzism) Vorbire sau tiradă emfatică, conținînd o laudă de sine zgomotoasă. V. fanfaronadă. Ei se dedau, pentru efectul făcut asupra fetelor de pe trotuar, la rodomontade impresionante. RALEA, O. 57. Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzînd că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție rodomontadele ofițerului. REBREANU, R. II 281.

rodomontádă (rar) s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl. rodomontáde

rodomontádă s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl. rodomontáde

RODOMONTÁDĂ s. v. fanfaronadă, lăudăroșenie.

RODOMONTÁDĂ s.f. (Rar) Lăudăroșenie, fanfaronadă. [< fr. rodomontade].

RODOMONTÁDĂ s. f. vorbire, tiradă emfatică; lăudăroșenie, fanfaronadă. (< fr. rodomontade)

rodomontadă s. v. FANFARONADĂ. LĂUDĂROȘENIE.