RODÍ, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. – Din sl. roditi.

RODÍ, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. – Din sl. roditi.

RODÍ, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. Ogorul lui rodea și livada înflorea. SADOVEANU, O. VII 117. Toți copacii înfrunzesc, Dar mulți din ei nu rodesc. PANN, P. V. I 105. Via-n vară înflorește, Iar în toamnă cum rodește, Vine graur de-o ciupește. ALECSANDRI, P. P. 334. ◊ Fig. Numai în suferință crește și rodește iubirea cea mare, cea adevărată și biruitoare. REBREANU, P. S. 56. (Tranz.) Vede cineva toată tinerimea aceea rătăcită a-și număra ceasurile în care n-a rodit nimic. BOLLIAC, O. 49. ◊ Tranz. fact. S-ar zice că sîngele vărsat de mine rodește pămîntul. GANE, la CADE. – Variantă: înrodí (DELAVRANCEA, S. 81) vb. IV.

rodí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodésc, imperf. 3 sg. rodeá; conj. prez. 3 să rodeáscă

rodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodésc, imperf. 3 sg. rodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. rodeáscă

RODÍ vb. 1. (reg.) a înrodi. (O plantă care ~.) 2. a da, a face, a produce. (Pomul ~ multe mere.) 3. a produce, (înv. și pop.) a odrăsli. (O regiune care ~ multe grâne.)

RODÍ vb. v. concepe, fertiliza, naște, procrea.

A RODÍ ~ésc intranz. (despre plante, mai ales despre cele cultivate) A produce o anumită cantitate de roadă; a da rod. /<sl. roditi

rodì v. a da rod, a produce. [Slav. RODITI, a naște].

rodésc v. tr. și intr. (vsl. roditi, a naște). Produc, fac poame, daŭ roade: toțĭ copaciĭ înfrunzesc, dar mulțĭ din eĭ nu rodesc. V. refl. Vechĭ. A se prăsi, a se reproduce. – Și înr- (vest).

rodi vb. v. CONCEPE. FERTILIZA. NAȘTE. PROCREA.

RODI vb. 1. (reg.) a înrodi. (O plantă care ~.) 2. a da, a face, a produce. (Pomul ~ multe mere.) 3. a produce, (înv. și pop.) a odrăsli. (O regiune care ~ multe grîne.)