rodan definitie

11 definiții pentru rodan

RODÁN, rodane, s. n. (Reg.) Unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe țevi sau pe mosoare; sucală. – Din ngr. rodháni.
RODÁN, rodane, s. n. (Reg.) Unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe țevi sau pe mosoare; sucală. – Din ngr. rodháni.
RODÁN, rodane, s. n. Unealtă casnică cu care se deapănă firele de lînă, bumbac, in etc. de pe scul pe țevi sau pe mosoare. Ale lui sînt sculurile, jurubițele și ghemurile de găietane; ale lui războaiele, rodanele și maldările de lînă. DELAVRANCEA, H. T. 21.
rodán (reg.) s. n., pl. rodáne
rodán s. n., pl. rodáne
RODÁN s. v. sucală.
rodán (rodáne), s. n.1. Sucală. – 2. Roată de tortură. Ngr. ροδάνι. Înv.Der. rodăni, vb. (a trage pe roată).
RODÁN ~e n. reg. Unealtă casnică cu ajutorul căreia se deapănă firele textile pe țevi pentru țesut; sucală; cicârâg. /<ngr. rodáni
rodan n. sucală: rodane și maldăre de lână. [Origină necunoscută].
rodán și rotán n., pl. e (ngr. rodáni, d. róda, roată, d. it. ruota, roată). Munt. vest. Cicîric, roată.
RODAN s. (TEHN.) sucală, (reg.) cicîrîg. (Pe ~ se deapănă firele pentru războiul de țesut.)

rodan dex

Intrare: rodan
rodan substantiv neutru