Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru rochie

RÓCHE s. f. v. rochie.
R├ôCHIE, rochii, s. f. ├Ämbr─âc─âminte femeiasc─â la care bluza ╚Öi fusta (din acela╚Öi material) formeaz─â o singur─â pies─â. [Var.: (reg.) r├│che s. f.] ÔÇô Din bg., sb. roklja.
RÓCHE s. f. v. rochie.
R├ôCHIE, rochii, s. f. ├Ämbr─âc─âminte femeiasc─â la care bluza ╚Öi fusta (din acela╚Öi material) formeaz─â o singur─â pies─â. [Var.: (reg.) r├│che s. f.] ÔÇô Din bg., scr. roklja.
RÓCHE s. f. v. rochie.
R├ôCHIE, rochii, s. f. ├Ämbr─âc─âminte femeiasc─â lucrat─â din diferite ╚Ťes─âturi, la care bluza ╚Öi fusta formeaz─â o singur─â pies─â, de obicei din acela╚Öi material. Elena Lipan adusese o croitoreas─â cu ziua, ├«n cas─â, s─â-i prefac─â o rochie neagr─â. C. PETRESCU, C. V. 169. St─âp├«na casei, ├«mbr─âcat─â ├«ntr-o rochie neagr─â de m─âtas─â u╚Öoar─â, ├«ncins─â peste mijloc cu un colan lucrat ├«n solzi auri╚Ťi, st─âtea ├«n picioare dinaintea mea ╚Öi m─â privea nemi╚Öcat─â. HOGA╚ś, M. N. 20. ├Äi fo╚Önea uscat pe frunze poala lungÔÇÖ a albei rochii. EMINESCU, O. I 85. ÔÇô Pronun╚Ťat: -chi-e. - Variant─â: r├│che, rochi (MACEDONSKI, O. III 38, CARAGIALE, M. 308), s. f.
r├│chie (-chi-e) s. f., art. r├│chia (-chi-a), g.-d. art. r├│chiei; pl. r├│chii, art. r├│chiile (-chi-i-)
r├│chie s. f. (sil. -chi-e), art. r├│chia (sil. -chi-a), g.-d. art. r├│chiei; pl. r├│chii, art. r├│chiile (sil. -chi-i-)
ROCHIA-CÉRULUI s. v. rourică.
ROCHIA-R├éNDUN├ëLEI s. v. rochi╚Ťa-r├óndunelei, rochi╚Ťa-r├óndunicii, volbur─â.
RÓCHIE s. v. foi, fustă, poală.
r├│chie (r├│chii), s. f. ÔÇô ├Ämbr─âc─âminte femeiasc─â. ÔÇô Var. roche. Sb. roklja (Cihac, II, 316), din germ. Rock, de unde ╚Öi roc, s. n. (redingot─â, veston).
RÓCHIE ~i f. Îmbrăcăminte femeiască la care fusta și bluza alcătuiesc o singură piesă. ~ de gală. [G.-D. rochiei; Sil. -chi-e] /<bulg., sb. roklja
rochie f. veșmânt femeiesc de regulă lung până la călcâie. [Serb. ROKLIA, jachetă].
r├│che (vest) ╚Öi r├│chie (est) f. (s├«rb. bg. roklja, d. germ. rock, ha─şn─â, rochie. V. rec─âl, gheroc, hondroc). Ha─şn─â feme─şasc─â de p├«nz─â (sau ╚Öi de postav) care se ├«ntinde de la mijloc p├«n─â la glezne. Rochia r├«ndunici─ş, volbur─â. V. fust─â, capot, sucn─â, palton.
v├│lbur─â ╚Öi (Mold. pop.) h├│lbur─â f., pl. ─ş (lat. pop. *volvula, d. *volvulus, cl. conv├│lvulus, volbur─â, d. v├│lvere, a rostogoli, a r─âsuci. V. bolt─â, ├«nvolb, vultoare, devolu╚Ťiune). Vech─ş. Vifor furtun─â. Az─ş. Rotogol, v├«rtej (de ap─â, de abur, de fum): volbur─ş de mare (Con. 280), se f─âcea┼ş volbur─ş ├«n urma vaporulu─ş, volbur─ş ─şe╚Öea┼ş din hornu locomotive─ş. O plant─â c─â╚Ť─âr─âtoare s├«lbatic─â cu flor─ş albe ├«n form─â de p├«lnie (conv├│lvulus arvensis), numit─â ╚Öi b├│lbur─â, b├│lbor─â (Ban. Olt. Serbia), h├│lbur─â (Mold.), volvur─â (unde?) ╚Öi rochia r├«ndunici─ş. V. cupa (vaci─ş) ╚Öi zorele.
rochia-cerului s. v. ROURIC─é.
rochia-rîndunelei s. v. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ.
rochie s. v. FOI. FUST─é. POAL─é.
r├│chie-fur├│u s. f. Rochie dreapt─â, ├«n form─â de furou ÔŚŐ ÔÇ×Blazers [...] rochia de sear─â-furou, f─âr─â spate, drapat─â dup─â legile artei statuilor.ÔÇŁ S─âpt. 12 V 72 p. 16. ÔŚŐ ÔÇ×Rochiile de cas─â au decoltee asemenea rochiilor de sear─â [...] Sunt simple rochii-furou, lungi, brodate cu paiete sau purtate cu o floare mare ro╚Öie.ÔÇŁ S─âpt. 4 VII 75 p. 8 (din rochie + furou, dup─â fr. robe fourreau)
r├│chie-t├║b s. f. Rochie dreapt─â, ├«n form─â de tub ÔŚŐ ÔÇ×Rochiile-tub ├«n culorile toamnei, sub impermeabile ╚Öi paltoane lungi, aceasta este recomandarea caselor de mod─â pariziene.ÔÇŁ Sc. 18 IV 75 p. 2 (din rochie + tub)
ROCHE [ro╩â], Jean (1901-1992), medic ╚Öi biochimist francez. Prof. la Coll├Ęge de France. Cercet─âri originale ├«n biochimia hormonilor tiroidieni, fizico-chimia ╚Öi biochimia proteinelor (ÔÇ×Biochimia medical─âÔÇŁ), ├«n enzimologia ╚Öi biochimia comparat─â. A descoperit ╚Öi a sintetizat trei noi hormoni tiroidieni, a pus ├«n eviden╚Ť─â c─âile de metabolizare ╚Öi rolul particulelor infracelulare; a f─âcut cercet─âri asupra pigmen╚Ťilor respiratori sanguini ╚Öi musculari la vertebrate. M. de onoare al Acad. Rom. (1965).
ROCHE [ro╩â], ├ëdouard (1820-1883), astronom, matematician ╚Öi geofizician francez. Cercet─âri privind cosmogonia sistemului solar, cometele ╚Öi structura P─âm├óntului. A stabilit (1849) limita lui R., reprezent├ónd distan╚Ťa la care un satelit natural este distrus de for╚Ťa de maree datorat─â atrac╚Ťiei corpului ├«n jurul c─âruia graviteaz─â.
ROCHE [ro╩â], Denis (n. 1937), scriitor ╚Öi fotograf francez. Redactor al revistei ÔÇ×Tel QuelÔÇŁ. Autor al unei poezii cu o form─â discontinu─â, la care renun╚Ť─â o dat─â cu publicarea volumului ÔÇ×Poezia e inadmisibil─âÔÇŁ. Se ├«ndreapt─â spre o ÔÇ×subversiune a literaturiiÔÇŁ, ilustrat─â prin multe eseuri teoretice. Traduc─âtor al lui Cummings ╚Öi Pound.
ROCHE MOUTONN├ëE [ro╩â muton├ę] loc. fr. St├ónc─â rotunjit─â ╚Öi striat─â de eroziunea glaciar─â. Apar ├«n grup ├«n v─âile unde au existat ghe╚Ťari; spin─âri de berbec. Termen introdus (1777) de savantul elve╚Ťian B├ęnedict Horace de Sausurre.
ROCHIE coaj─â, cortin─â, prelat─â.

Rochie dex online | sinonim

Rochie definitie

Intrare: rochie
roche
rochie substantiv feminin
  • silabisire: -chi-e
Intrare: rochia-rândunicii
rochia-rândunicii substantiv feminin articulat