Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru rizeafcă

RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec.
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec.
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie mică de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană; se consumă proaspătă sau conservată în ulei ca sardele (Alosa Nordmanni). [Este] devreme pentru [pescuit] rizeafcă. DAVIDOGLU, O. 27. – Variantă: rizáfcă s. f.
rizeáfcă s.f. (iht.) Numele a două specii de scrumbii mici: a) pește cu corpul turtit lateral și cu spinarea ascuțită, de culoare verzuie-negricioasă pe spate, argintie pe laturi și albă pe burtă, răspândită în Marea Neagră, de unde pătrunde în apele Dunării, pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni); b) pește cu corpul turtit lateral, cu abdomenul foarte ascuțit, care are pe laturile corpului pete de culoare mai închisă (Caspialosa caspia nordmanni). ◊ Rizeafcă mică (de neam) = pește cu corpul foarte turtit, de culoare neagră-albăstruie pe spate și argintie pe burtă (Clupea cultriventris nordmanni). • pl. -ce. și rizáfcă s.f. / cf. rus. резвяк „vioi”.
!rizeáfcă/rizáfcă s. f., g.-d. art. rizeáfcei/rizáfcei; pl. rizeáfce/rizáfce
rizeáfcă s. f., g.-d. art. rizeáfcei; pl. rizeáfce
RIZEÁFCĂ s. (IHT.; Alosa caspia nordmanni) (rar) scrumbiță.
rizeáfcă (rizéfce), s. f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”.
RIZEÁFCĂ ~ce f. Specie de scrumbie marină, de talie mică, cu corpul fusiform, care pătrunde în fluvii pentru reproducere și hrană. /Orig. nec.
rizeafcă f. scrumbie mică de Dunăre. [Origină necunoscută].
rizeáfcă f., pl. efce, efcĭ (cp. cu rus. riezvĭak, vioĭ). Dun. de jos. Un fel de scrumbie mică (alósa Nordmanni).
RIZEAFCĂ s. (IHT.; Alosa caspia nordmanni) (rar) scrumbiță.
RIZEAFCĂ s.f. v. scrumbie
RIZEÁFCĂ (RIZÁFCĂ) s. f. Pește teleostean răpitor, din familia clupeidelor, înrudit cu scrumbia, lung de 14-20 cm, pescuit mai ales în Dunăre (Alosa caspia nordmanni). Trăiește în V Mării Negre, de unde pătrunde în fluvii pentru reproducere. Considerată relict ponto-caspic, în prezent endemică în bazinul M. Negre.

rizeafcă definitie

rizeafcă dex

Intrare: rizeafcă (pl. -e)
rizeafcă pl. -e substantiv feminin
Intrare: rizeafcă (pl. -efce)
rizeafcă pl. -efce