rizacă definitie

8 definiții pentru rizacă

RIZÁCĂ, rizace, s. f. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile. 2. Unealtă folosită de pescari la tăierea frânghiilor cu care sunt fixate carmacele de pari. – Din ucr. rizak.
RIZÁCĂ, rizace, s. f. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile. 2. Unealtă folosită de pescari la tăierea frânghiilor cu care sunt fixate carmacele de pari. – Din ucr. rizak.
RIZÁCĂ, rizace, s. f. (Regional) Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile; sabiță. În stufăria deasă se fac cărări artificiale, tăindu-se stuful cu... sabițele sau rizacele. ANTIPA, P. 547.
rizácă (reg.) s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáce
rizácă s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáce
RIZÁCĂ s. v. cosor.
RIZÁCĂ ~ce f. reg. 1) Unealtă asemănătoare coasei, folosită pentru tăierea stufului și a papurii; târpan; sabiță. 2) Unealtă folosită de pescari pentru a tăia frânghiile cu care sunt fixate carmacele de pari. /<ucr. rizak
riza s. v. COSOR.

rizacă dex

Intrare: rizacă
rizacă substantiv feminin