Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru ritm

RITM, ritmuri, s. n. 1. Succesiune simetric─â ╚Öi periodic─â a silabelor accentuate ╚Öi neaccentuate ├«ntr-un vers sau ├«n proz─â ori a accentelor tonice ├«ntr-o fraz─â muzical─â; caden╚Ť─â, tact; p. ext. efect ob╚Ťinut prin aceast─â a╚Öezare. ÔÖŽ Vers. 2. Desf─â╚Öurare gradat─â, treptat─â a unei ac╚Ťiuni, evolu╚Ťie mai rapid─â sau mai lent─â a unei activit─â╚Ťi, condi╚Ťionat─â de anumi╚Ťi factori. ÔÖŽ Periodicitate a unei mi╚Öc─âri, a unui proces, a unei activit─â╚Ťi. ÔÖŽ Mi╚Öcare regulat─â; tempo, caden╚Ť─â. 3. Repetare periodic─â a unor elemente de arhitectur─â sau de decora╚Ťie, la o construc╚Ťie. ÔÇô Din ngr. rithm├│s, fr. rythme, lat. rhythmus.
RITM, ritmuri, s. n. 1. A╚Öezare simetric─â ╚Öi periodic─â a silabelor accentuate ╚Öi neaccentuate ├«ntr-un vers sau ├«n proz─â ori a accentelor tonice ├«ntr-o fraz─â muzical─â; caden╚Ť─â, tact; p. ext. efect ob╚Ťinut prin aceast─â a╚Öezare. ÔÖŽ Vers. 2. Desf─â╚Öurare gradat─â, treptat─â a unei ac╚Ťiuni, evolu╚Ťie mai rapid─â sau mai lent─â a unei activit─â╚Ťi, condi╚Ťionat─â de anumi╚Ťi factori. ÔÖŽ Periodicitate a unei mi╚Öc─âri, a unui proces, a unei activit─â╚Ťi. ÔÖŽ Mi╚Öcare regulat─â; tempo, caden╚Ť─â. 3. Repetare periodic─â a unor elemente de arhitectur─â sau de decora╚Ťie, la o construc╚Ťie. ÔÇô Din ngr. rithm├│s, fr. rythme, lat. rhythmus.
RITM, ritmuri, s. n. 1. A╚Öezare simetric─â ╚Öi periodic─â a silabelor accentuate ╚Öi neaccentuate ├«ntr-un vers ori ├«n proz─â, sau a accentelor tonice ├«ntr-o fraz─â muzical─â; caden╚Ť─â, tact. Costache Negruzzi a fost cel mai entuziasmat fa╚Ť─â de... ritmurile originale, de rimele rare, de armonia interioar─â a versifica╚Ťiei. SADOVEANU, E. 225. Un vers cald... ├«n ritmul c─âruia s─â simt─â b─ât─âile propriei lui inimi. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 72. De ce pana mea r─âm├«ne ├«n cerneal─â, m─â ├«ntrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? EMINESCU, O. I 137. ÔÖŽ (Prin generalizare) Vers. R─âsune iar cornul de moarte Str─âb─ât─âtor al ritmurilor mele. BENIUC, V. 63. 2. Desf─â╚Öurare gradat─â, treptat─â, evolu╚Ťie mai rapid─â sau mai lent─â a unei ac╚Ťiuni, a unei activit─â╚Ťi, condi╚Ťionat─â de anumi╚Ťi factori determinan╚Ťi. Iat─â ├«ns─â c─â avionul care a schimbat ritmul circula╚Ťiei ╚Öi a scurtat distan╚Ťele, zboar─â la fel deasupra apei ca ╚Öi pe uscat. BART, E. 122. ÔÖŽ Mi╚Öcare regulat─â; caden╚Ť─â, tempo. Tot trupul fetei se purta ├«ntr-un ritm ml─âdios, de un farmec nespus. SADOVEANU, O. I 408. Respira╚Ťia i se auzea ├«ntr-un ritm regulat. BART, E. 337.
ritm s. n., pl. r├ştmuri
ritm s. n., pl. r├ştmuri
RITM s. 1. v. caden╚Ť─â. 2. (LIT.) metru. (~ al unui vers.) 3. caden╚Ť─â, tempo. (Merge ├«ntr-un ~ sus╚Ťinut.) 4. ritm fetal v. embriocardie.
Ritm Ôëá aritmie
RITM s.n. 1. Armonie care rezult─â din c─âderea regulat─â a accentului pe anumite silabe ├«ntr-un vers sau ├«ntr-o fraz─â muzical─â. 2. Desf─â╚Öurare gradat─â, treptat─â. ÔÖŽ Mi╚Öcare regulat─â; caden╚Ť─â, tempo. 3. (Arte) Propor╚Ťie, armonie ├«ntre p─âr╚Ťile unui ├«ntreg. [Cf. lat. rhythmus, gr. rhythmos, fr. rythme, it. ritmo].
RITM1 s. n. 1. periodicitate a unor mi╚Öc─âri, activit─â╚Ťi sau procese, repetare regulat─â la anumite intervale a acelora╚Öi momente. 2. armonie care rezult─â din c─âderea regulat─â a accentului pe anumite silabe ├«ntr-un vers sau ├«ntr-o fraz─â muzical─â. ÔŚŐ mi╚Öcare regulat─â; caden╚Ť─â, tempo. 3. (arte) propor╚Ťie, armonie ├«ntre p─âr╚Ťile unui ├«ntreg. (< fr. rythme)
RITM2(O)-, -RITM├ŹE elem. ÔÇ×ritm, caden╚Ť─âÔÇŁ. (< fr. rythm/o/-, -rythmie, cf. lat. rhythmus, gr. rhythmos)
RITM ~uri n. 1) Succesiune regulat─â ├«n timp (a unor elemente). ~ cardiac. 2) (├«n muzic─â, versifica╚Ťie, dans) Organizare armonioas─â a sunetelor sau a mi╚Öc─ârilor; tact; caden╚Ť─â. 3) Vitez─â de execu╚Ťie; grad de iu╚Ťeal─â (├«n efectuarea unei ac╚Ťiuni); tempo. Merge ├«ntr-un ~ sus╚Ťinut. /<ngr. rythm├│s, fr. rythme, lat. rhythmus
ritm n. m─âsur─â, caden╚Ť─â: c├ónd inima ta bate ritmul sf├ónt al unei ode EM.
*ritm n., pl. ur─ş (vgr. rythm├│s, V. rim─â). Caden╚Ť─â, m─âsur─â, accentuare simetric─â a versulu─ş.
RITM s. 1. (MUZ.) caden╚Ť─â, m─âsur─â, ritmic─â, tact, (├«nv.) timp. (~ al unei melodii.) 2. (LIT.) metru. (~ al unui vers.) 3. caden╚Ť─â, tempo. (Merge ├«ntr-un ~ sus╚Ťinut.) 4. (MED.) ritm fetal = embriocardie.
ritm de sedimentare, unitate sedimentologic─â caracterizat─â prin succesiunea a doi sau mai mul╚Ťi termeni litologici (AB, ABC, ABCD etc.) ├«n cadrul unei serii sedimentare. Genetic, se disting: r.s. complete ÔÇô ABCDE (rezultate din procese de sedimentare care s-au desf─â╚Öurat normal ╚Öi complet ├«n anumite intervale de timp) ╚Öi r.s. incomplete sau accidentale ÔÇô f─âr─â termeni intermediari sau finali ÔÇô ABC, BCD, ABD etc., reflect├ónd ├«ntreruperea din diverse cauze (pulsa╚Ťii ├«n baz., eroziune intraforma╚Ťional─â etc.) a procesului de sedimentare. V. ╚Öi cuplu. Sin. ciclu de sedimentare.
lombard, ritm ~, (engl. scotch snap; germ. lombardischer Geschmack; fr. mani├Ęre lombarde; it. alla zoppa), ritm punctat cu accentul (II, 7) pe valoarea* scurt─â, ├«ndr─âgit de compozitorii sec. 17-18, mai ales ├«n Italia ╚Öi Anglia. Se ├«nt├ólne╚Öte ├«n crea╚Ťia lui Caccini, Monteverdi, Frescobaldi, A. Scarlatti, Vivaldi, Blow, Purcell ╚Öi al╚Ťii. Un exemplu pregnant de l. se poate afla ├«n Simfonia nr. 40 de Mozart (p. a II-a). Este cu deosebire caracteristic muzicii folc. ungure╚Öti.
ritm (gr. ß┐ą¤ů╬Ş╬╝¤î¤é [rythmos]; it. ritmo; fr. rythme engl. rhythm; germ. Rhytmus). Tratarea ritmicii ├«n afara melodicului nu-╚Öi poate g─âsi justificarea prin faptul c─â r. are ├«n muzic─â o valoare ├«n primul r├ónd ordonatoare, clasificatoare; el nu rezid─â ├«n substan╚Ťa sonor─â, ci ├«n rela╚Ťia sa cu desf─â╚Öurarea ├«n timp a muzicii, este deci relativ, accidental fa╚Ť─â de con╚Ťinutul melodiei* ╚Öi armoniei (III, 1) iar for╚Ťa sa st─â ├«n afara muzicii, este exteriorul ei. Unul dintre criteriile sale fundamentale este simetria*, ritmica fenomenului muzical neput├óndu-se dispensa de faptul c─â o for╚Ť─â energetic─â (v. energetism) expansiv─â este cople╚Öit─â de alta, care o echilibreaz─â ╚Öi o a╚Öeaz─â ├«n tiparul unei anumite ordini. Ceea ce numim noi metric─â ├«n muzic─â este ├«n deplin─â concordan╚Ť─â cu metrica poeziei, aceste dou─â arte ├«nfr─â╚Ťindu-se prin caracterul lor ritmic de arte ale timpului, ├«n care se impune at├ót de puternic─â ordinea ritmic─â. Metrul* prin valorile sale, binare*, ternare* ╚Öi combinate, se subordoneaz─â r. care este de natur─â creatoare, nelimitat ├«n posibilit─â╚Ťile sale de plasticizare ╚Öi str─âin de orice steril─â tipizare. Dac─â durata* diferitelor sunete este primul element al r., accentul* este al doilea. Accentul reprezint─â o valoare calitativ─â a╚Öa cum durata este de m─âsur─â cantitativ─â. Criteriul s─âu este greutatea, ap─âsarea, accentuarea, expresia. El este, cum observ─â Mersmann, un simbol. Durata (I, 1) ├«n sine ar fi un lucru cu totul gol dac─â nu ar fi str─âb─âtut─â de energie, de for╚Ť─â; astfel energia este un ÔÇ×ceÔÇŁ ce se opune timpului, for╚Ťeaz─â timpul, ├«l articuleaz─â, ├«i d─â form─â. ╚śi aceast─â form─â nu este natural─â, ceva ce curge de la sine, ci o realizare a spiritului uman, un act de crea╚Ťie artistic─â (v. energetism). Evolu╚Ťia ritmic─â se poate sprijini pe respectarea unor principii care permit fixarea unor forme tipice, ├«n primul r├ónd ├«n ceea ce prive╚Öte raportul ├«ntre metru ╚Öi r. Evolu╚Ťia ritmic─â poate s─â mearg─â m├ón─â ├«n m├ón─â cu metrul, din care rezult─â principiul simetrie, dar poate s─â se opun─â metrului ╚Öi ├«n cazul aceste avem de a face cu un principiu asimetric. Prin coordonarea mai multor forme ritmice ajungem la polimetrie*, iar negarea oric─ârui metru poate s─â ne duc─â la antimetrie (v. Mersmann, Angewandte Musikaestethik, p. 86-87). Teoria r. a format preocuparea tuturor ├«nv─â╚Ťa╚Ťilor artei de la Aristoxenos din Tarnet ├«ncoace. ├Äncep├ónd cu ev. med. teoria r. a suferit mai multe formul─âri, astfel c─â ╚Öi azi persist─â ├«ntre muzicieni contradic╚Ťii cu privire la unele probleme. ├Än teoria vechilor greci (v. greac─â, muzic─â), metoda construc╚Ťiei ritmice se caracterizeaz─â prin dezvoltarea de la simplu la complex a formelor ritmice. Ev. med., ├«n momentul ├«n care a avut nevoie de organizarea duratelor ╚Öi sunetelor muzicale, pornea dimpotriv─â de la valori ├«ntregi, a╚Öa-numitele prola╚Ťii (v. prolatio), criteriul de subdivizare (v. diviziune (1)), nu era real muzical, bazat pe accentul (III, 1) metric, ci unul speculativ, matematic, mistic. Astfel diviziunea ternar─â a notei semibrevis* (prolatio major) era considerat─â perfect─â din cauza corela╚Ťiei ce se f─âcea cu dogma Sf. Treimi, iar diviziunea binar─â a acesteia (prolatio minor) era din aceea╚Öi cauz─â considerat─â imperfect─â. L─âmurirea din punct de vedere istoric a acestei probleme este de mare importan╚Ť─â. Principiul metricii antice dispare cu totul ├«n principiul liber al compunerii secven╚Ťelor*. Curentul creator al trubadurilor* readuce din nou problema metricii antice ├«n primul plan. Astfel se stabilesc pentru practica compozi╚Ťiei ╚Öi interpret─ârii cele 6 moduri (III): I. trochaeus -UU longa brevis; II. iambus U- brevis longa; III. dactylus -UU longa brevis brevis; IV. anapaestus UU- brevis brevis longa; V. spondaues -- longa longa; VI. tribrachys UUU brevis brevis brevis. Momentul clasific─ârii ritmicii modale este datorat celor doi Franco ÔÇô din Colonia ╚Öi Paris ÔÇô primul ├«n Ars cantus mensurabilis ╚Öi al doilea ├«n Abrevatio Magistri Franconis ÔÇ×Johanne dictu BalluceÔÇŁ, c├ónd s-a fixat ca o concep╚Ťie de baz─â a ritmicii medievale principiul diviziunii ternare, valorile fiind urm─âtoarele: duplex longa, longa*, brevis*, semibrevis*. F─âc├ónd abstrac╚Ťie de prima durat─â duplex longa, care se diviza binar, subdiviziunea ternar─â se aplic─â tuturor celorlalte. Unitatea metric─â este brevis recta egal─â cu un tempus. Longa este perfect─â c├ónd con╚Ťine trei tempora ╚Öi imperfect─â c├ónd are numai dou─â tempora. Brevis recta este egal─â cu un tempus, iar brevis altera cu dou─â tempora. Brevis minor este egal─â cu 1/3 din tempus, iar brevis major cu 2/3 din tempus (v. Johannes Wolf, Handbuch der Notationskunde, vol. I, p. 25). Aceste forme de note aveau un num─âr corespunz─âtor de pauze* care, ├«mpreun─â cu ligaturile ╚Öi modurile ritmice, reprezint─â caracteristicile sistemului mensural medieval. C├ót sunt de complicate, o ilustreaz─â urm─âtoarele hexametre pe care le g─âsim la Pseudo-Aristoteles: Prima carens cauda longa este pendente secunda; Prima carens cauda brevis este pendente secunda; Festque brevis, caudam si laeva parte remitit; Semibrevi fertur, sursum si duxerit illam etc. Scolasticismul ├«╚Öi pune pecetea pe aceast─â latur─â a teorie muzicii, complic├ónd-o cu specula╚Ťiile sale adeseori sterile, dar instituirea ├«n m─âsuri a ritmicii libere pop. ├«╚Öi are tot originea ├«n spiritul acestuia. Teoreticianul care dore╚Öte s─â expun─â ├«n mod clar problemele ritmice ╚Öi metrice ale muzicii moderne nu poate ajunge la no╚Ťiuni precise f─âr─â cunoa╚Öterea ritmicii ant. ╚Öi medievale care stau la baza teoriei contemporane. Ceea ce trebuie s─â avem ├«n vedere este leg─âtura dintre fapte, continua lor curgere ├«n timp, mi╚Öcarea lor dialectic─â. Din acest punct de vedere teoriile vechi despre r. nu au dec├ót o valoare limitat─â la stricta specialitate paleografic─â, dar ele sus╚Ťin cultura special─â a teoreticianului modern, care-╚Öi ├«ntemeiaz─â ╚Ötiin╚Ťa pe cunoa╚Öterea istoriei muzicii*. Astfel apare clar de unde provin cele dou─â metode ├«n clasificarea m─âsurilor; cea mensural─â, care porne╚Öte de la subdivizarea unei valori ├«ntregi ╚Öi pe care am putea-o numi analitic─â ╚Öi cea real─â, ce se ├«ntemeiaz─â pe stabilirea prin accent a unui timp (1, 2), la r├óndul s─âu elementul construc╚Ťiei metrice muzicale. Ele sunt piatra de temelie a fraz─ârii (1) muzicale. At├ót timp c├ót melodia* se dezvolt─â ├«n acelea╚Öi valori cu silaba, metrul era identic cu r., de aceea, la baz─â, trebuie s─â presupunem, c─â aceste dou─â aspecte sunt identice. Dar imediat ce r. ├«╚Öi ia aripi ╚Öi evolueaz─â liber de metru, plasticiz├ónd expresia muzical─â a motivului* ├«n timp, ├«n valori de cea mai variat─â durat─â, aspectele difer─â. Astfel dispare stereotipia caracteristic─â metrului prozodic* ╚Öi ├«n locul ei, sau mai bine zis pe canavaua ei, se brodeaz─â splendida ╚Ťes─âtur─â ritmic─â, infinit─â ├«n posibilit─â╚Ťile ei de expresie. Numai ├«n aceast─â ordine de idei r. este specific muzical, c─âci numai ├«n corela╚Ťie cu linia melodic─â poate s─â fac─â accesibil─â ├«n╚Ťelegerii noastre, savur─ârii estetice, aceast─â extraordinar─â varietate, care f─âr─â sunet muzical ar c─âdea repede ├«ntr-un joc formal, f─âr─â sens artistic. Este absurd─â ideea unei arte decorative pur ritmice, de╚Öi s-ar fi p─ârut c─â aceasta ar fi fost posibil─â ├«n domeniul jazzului* la un moment dat. Din antic. ├«ncep├ónd, r. a pasionat spiritul uman, a stimulat fantezia creatoare, a trezit idei. ├Än ultima vreme s-au f─âcut studii extrem de interesante ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte r. El a devenit o preocupare a esteticii* muzicale ╚Öi, dac─â se vorbe╚Öte de o concep╚Ťie filozofic─â a timpului (III), aceasta are contingen╚Ť─â ├«ntotdeauna cu viziuni ritmice, pornind de la periodizarea fazelor macrocosmice p├ón─â la sesizarea duratelor microcosmice. Suntem prin╚Öi ├«n via╚Ťa noastr─â de r. universal. Pulsul nostru este cel ce ne leag─â de acesta. Viteza sa este pentru noi criteriul mi╚Öc─ârilor lente sau repezi ale muzicii c├ót ╚Öi ale oric─âror fenomene ├«nconjur─âtoare. ├Än acest sens putem vorbi desigur despre r. ca fiind generatorul muzicii. Pe mi╚Öcarea lui s-a ├«nf─âptuit, s-a creat primul impuls melodic. Interesant─â din acest punct de vedere este lucrarea lui Karl Buecher Arbeit und Rhythmus, care cerceteaz─â apari╚Ťia r. ├«n procesul colectiv de munc─â. La 1896, c├ónd a ap─ârut aceast─â lucrare, ea aducea date cu totul noi ├«n ceea ce prive╚Öte ideile predominante la acea vreme cu privire la originea r., considerat ca o abstractizare artistic─â. Karl Buecher atrage aten╚Ťia asupra leg─âturii str├ónse pe care o are r. cu procesul muncii la diferite popoare, asupra laturii artistice pe care o prezint─â ├«n genere orice activitate uman─â ├«n decursul dezvolt─ârii de multe mil. ├Än acest fel orizontul teoretic al r. s-a ├«ntemeiat pe realitatea social─â, a fost interpretat ca o crea╚Ťiune a omului, antrenat ├«ntr-o comunitate ├«n care cultura este nu o revela╚Ťie divin─â ci are caracterul necesar al unor realiz─âri ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu munca (ea ├«ns─â╚Öi conceput─â ╚Öi ├«nf─âptuit─â ├«n multiple ├«mprejur─âri sub imperiul ritmic). Aceast─â teorie, fondat─â pe cercet─âri sociologice*, ne d─â dreptul s─â fundament─âm teoria r. pe accent, pe ictusul* determinat prin mi╚Öcarea corporal─â ╚Öi nu pe subdivizarea matematic─â, abstract─â, a unei valori conven╚Ťionale cum este durata. Riemann, sprijinit pe teoria muzicianului francez Momigny, a fost printre cei dint├ói care a rupt cu tradi╚Ťia mensural─â* a r. ╚Öi l-a explicat pornind de la o celul─â iambic─â*. Interpret├ónd celula ├«n mod exclusiv ca fiind compus─â dintr-un timp slab ╚Öi unul tare, el n-a putut evita rigiditatea teoriei sale ritmice, care s-a r─âsfr├ónt ├«ntr-un mod cu totul infructuos, am putea spune chiar dezastruos, asupra fraz─ârii pe care a ├«ntrebuin╚Ťat-o ├«n analizele* aplicate fugilor* lui Bach. ╚ścoala energetic─â*, c─âreia ├«i apar╚Ťine Kurth ╚Öi Mersmann, a men╚Ťinut ├«n considera╚Ťiile ei ideea ritmicii bazate pe accent, dar a l─ârgit considerabil problema leg├ónd-o de stil*, deci de aspectele dezvolt─ârii istorice. Astfel accentul la Bach nu este acela╚Öi ca la Beethoven, valoarea sa calitativ─â psihologic─â fiind cu totul diferit─â, ceea ce ├«l ├«ndrept─â╚Ťea pe Vincent dÔÇÖIndy s─â vorbeasc─â de timpi grei ╚Öi timpi u╚Öori, de accente tonice ├«n muzica preclasic─â. Literatura bogat─â din ultimele decenii cu privire la r. este deosebit de interesant─â. ├Äntre altele, se reactualizeaz─â problemele cantitative ale r. mai ales din perspectiva cercet─ârilor etnomuzicologice*, Br─âiloiu descoperind, de pild─â, legea indiviziunii valorilor, ├«n sensul antic al constituirii r. prin al─âturarea unei p─âtrimi* (= silab─â lung─â) cu optimea* (= silab─â scurt─â) [v. sistem (III, 6)]. Educa╚Ťia ritmic─â, pe care a ridicat-o la un nivel educativ de prim rang Jacques Dalcroze, ├«ncep├ónd de la primele mi╚Öc─âri ale copilului ╚Öi termin├ónd cu executarea celor mai complicate, r. poate fi una din cheile de bolt─â ale culturii muzicale moderne. Este suficient s─â ne g├óndim numai la rolul imens ce-l are r. ├«n muzica unor compozitori moderni ca Stravinski sau Bart├│k ╚Öi ne vom da seama de ce trebuie s─â ├«nf─âptuim ├«n aceast─â privin╚Ť─â.

Ritm dex online | sinonim

Ritm definitie

Intrare: ritm
ritm substantiv neutru