RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”.

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”.

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Regional) Șir de cîrlige folosit la prinderea sturionilor din mare.

ripeág (reg.) s. n., pl. ripeáguri

ripeág s. n., pl. ripeáguri