RINÍTĂ, rinite, s. f. Inflamație acută sau cronică a mucoasei nazale de origine infecțioasă sau alergică; coriză, guturai. – Din fr. rhinite.

RINÍTĂ, rinite, s. f. Inflamație acută sau cronică a mucoasei nasului; coriză, guturai. – Din fr. rhinite.

rinítă s. f., g.-d. art. rinítei; pl. riníte

rinítă s. f., pl. riníte

RINÍTĂ s. v. guturai.

RINÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei nasului; coriză. [< fr. rhinite, cf. gr. rhis – nas].

RINÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei nazale; coriză. (< fr. rhinite)

RINÍTĂ ~e f. Stare patologică constând în inflamarea acută a mucoasei nazale. /<fr. rhinite

RINITĂ s. (MED.) catar, coriză, guturai, (pop.) troahnă, (reg.) cataroi, subărie, (Mold., Bucov. și Transilv.) șuhărie. (Are o ~ rebelă.)