RIGLÉTĂ, riglete, s. f. 1. Riglă lungă de 2-5 m, folosită în măsurări topografice. 2. Riglă mobilă a unei rigle de calcul. – Din fr. réglette (după riglă).

RIGLÉTĂ, riglete, s. f. 1. Riglă lungă de 2-5 m, folosită la măsurarea lungimii aliniamentelor. 2. Riglă mobilă a unei rigle de calcul. – Din fr. réglette (după riglă).

RIGLÉTĂ, riglete, s. f. 1. Riglă lungă de 2-5 m folosită la măsurarea lungimilor aliniamentelor. 2. Rigla mobilă a riglei de calcul.

riglétă (ri-gle-) s. f., g.-d. art. riglétei; pl. rigléte

riglétă s. f. (sil. -gle-), pl. rigléte

RIGLÉTĂ s. f. 1. riglă de dimensiuni mici, în topografie pentru măsurarea unghiurilor. 2. rigla mobilă a unei rigle de calcul. (< fr. réglette)

RIGLÉTĂ ~e f. 1) Riglă groasă și lungă, folosită la măsurări topografice. 2) Riglă mobilă instalată pe o riglă de calcul. /<fr. réglette