RIGIDIZÁ, rigidizez, vb. I. Tranz. A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură. – Rigid + suf. -iza.

RIGIDIZÁ, rigidizez, vb. I. Tranz. A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură. – Rigid + suf. -iza.

rigidizá (a ~) vb., ind. prez. 3 rigidizeáză

rigidizá vb., ind. prez. 1 sg. rigidizéz, 3 sg. și pl. rigidizeáză

RIGIDIZÁ vb. tr. a face să devină rigid. (după fr. rigidifier)

A RIGIDIZÁ ~éz tranz. (piese sau elemente de construcție) A întări cu ajutorul unor nervuri traverse, fixate prin nituire sau prin sudură. /rigid + suf. ~iza

rigidizá vb. I A face să devină (mai) rigid ◊ „Mai nepotrivită este aplicarea unei singure metode, fie și a celei comparatiste, ceea ce rigidizează, din păcate, structura cărții.” R.lit. 26 II 76 p. 8 (din rigid + -iza; cf. fr. rigidifier; DMC 1950; DEX – alt sens)