rigiditate definitie

12 definiții pentru rigiditate

RIGIDITÁTE, rigidități, s. f. 1. Însușirea de a fi rigid (1), proprietate a corpurilor de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care se exercită asupra lor. ◊ Rigiditate dielectrică = proprietate a unui mediu rău conducător de electricitate de a nu fi străpuns sub acțiunea unui câmp electric. ♦ Lipsă de flexibilitate; înțepeneală. ◊ Rigiditate musculară = contracție musculară susținută apărută în unele boli ale sistemului nervos, ca meningita cerebrospinală, tetanosul. Rigiditate cadaverică = fenomen general de întărire și de înțepenire musculară, care apare în primele ore după moarte, ca urmare a coagulării proteinelor musculare. 2. Fig. Severitate, duritate, austeritate; intransigență. – Din fr. rigidité.
RIGIDITÁTE, rigidități, s. f. 1. Însușirea de a fi rigid (1), proprietate a corpurilor de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care se exercită asupra lor.* Rigiditate dielectrică = proprietate a unui mediu rău conducător de electricitate de a nu fi străpuns sub acțiunea unui câmp electric. ♦ Lipsă de flexibilitate; înțepeneală. ◊ Rigiditate musculară = lipsă de suplețe musculară ca urmare a unor boli ale sistemului nervos, ca meningita cerebrospinală, tetanosul. Rigiditate cadaverică = fenomen general de întărire și de înțepenire musculară, care apare în primele ore după moarte, ca urmare a coagulării proteinelor musculare. 2. Fig. Severitate, duritate, austeritate; intransigență. – Din fr. rigidité.
RIGIDITÁTE s. f. 1. Lipsă de flexibilitate; înțepeneală. ◊ Rigiditate cadaverică = înțepenire a mușchilor după moarte. ♦ (Tehn.) Proprietatea corpurilor de a nu suferi deformări cînd se exercită asupra lor anumite forțe. 2. Fig. Severitate, austeritate; intransigență. Avea ceva... din rigiditatea oamenilor ce au o răspundere în societate. ARDELEANU, D. 114. ♦ Respect excesiv al formei; formalism. Nu e îndoială că se vor găsi aceia cari să zică că aceasta este o rigiditate excesivă. MACEDONSKI, O. IV 33.
rigiditáte s. f., g.-d. art. rigiditắții; pl. rigiditắți
rigiditáte s. f., g.-d. art. rigidității; pl. rigidități
RIGIDITÁTE s. 1. v. inflexibilitate. 2. v. fixitate.
RIGIDITÁTE s.f. 1. Starea a tot ce este rigid, lipsă de flexibilitate; înțepeneală; redoare. ♦ Proprietate a unui corp de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care acționează asupra lui. 2. (Fig.) Severitate excesivă; asprime; formalism. [Cf. fr. rigidité, lat. rigiditas].
RIGIDITÁTE s. f. 1. însușirea, starea a ceea ce este rigid; proprietate a corpurilor solide de a nu se deforma sub acțiunea forțelor exterioare. 2. (fig.) severitate excesivă; asprime; formalism. (< fr. rigidité, lat. rigiditas)
RIGIDITÁTE ~ăți f. 1) Caracter rigid. ~ dielectrică. 2) Lipsă de flexibilitate; inflexibilitate. ~ musculară. ~ cadaverică. 3) fig. Severitate excesivă; asprime; duritate; intransigență. /<fr. rigidité
rigiditate f. 1. calitatea celor rigide; 2. fig. mare severitate.
*rigiditáte f. (lat. rigiditas, -átis). Calitatea de a fi rigid: rigiditatea unuĭ drug, unuĭ cadavru. Fig. Bățoșie, ineleganță: rigiditate în stil, în mișcărĭ. Inflexibilitate, severitate, mare onestitate: rigiditatea unuĭ judecător.
RIGIDITATE s. 1. inflexibilitate. (~ unei bare.) 2. fixitate, imobilitate, înțepeneală. (~ privirii.)

rigiditate dex

Intrare: rigiditate
rigiditate substantiv feminin