RIFLUÍ, rifluiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) A executa rifluri pe suprafața activă a cilindrului de la valțurile de moară. Mașină de rifluit. – Riflu + suf. -ui.

RIFLUÍ, rifluiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) A executa rifluri pe suprafața activă a cilindrului de la valțurile de moară. Mașină de rifluit. – Riflu + suf. -ui.

rifluí (a ~) (ri-flu-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rifluiésc, imperf. 3 sg. rifluiá; conj. prez. 3 să rifluiáscă

rifluí vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rifluiésc, imperf. 3 sg. rifluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. rifluiáscă

RIFLUÍ vb. IV. tr. A executa rifluri pe suprafața unui valț de moară. [< riflu, cf. germ. riffeln].

RIFLUÍ vb. tr. a executa rifluri pe suprafața unui valț de moară. (după germ. riffeln)