Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru rifluire

RIFLU├Ź, rifluiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit ╚Öi absol.) A executa rifluri pe suprafa╚Ťa activ─â a cilindrului de la val╚Ťurile de moar─â. Ma╚Öin─â de rifluit. ÔÇô Riflu + suf. -ui.
RIFLU├ŹRE, rifluiri, s. f. Opera╚Ťie de executare a unor ╚Öan╚Ťuri sau canale ├«n form─â de elice pe suprafa╚Ťa activ─â a cilindrului de la val╚Ťurile de moar─â, prin a╚Öchiere cu ajutorul unei ma╚Öini-unelte speciale, numit─â ma╚Öin─â de rifluit. ÔÇô V. riflui.
RIFLU├Ź, rifluiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit ╚Öi absol.) A executa rifluri pe suprafa╚Ťa activ─â a cilindrului de la val╚Ťurile de moar─â. Ma╚Öin─â de rifluit. ÔÇô Riflu + suf. -ui.
RIFLU├ŹRE, rifluiri, s. f. Opera╚Ťie de executare a unor ╚Öan╚Ťuri sau canale ├«n form─â de elice pe suprafa╚Ťa activ─â a cilindrului de la val╚Ťurile de moar─â, prin a╚Öchiere cu ajutorul unei ma╚Öini-unelte speciale, numit─â ma╚Öin─â de rifluit. ÔÇô V. riflui.
riflu├ş (a ~) (ri-flu-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. riflui├ęsc, imperf. 3 sg. riflui├í; conj. prez. 3 s─â riflui├ísc─â
riflu├şre (ri-flu-) s. f., g.-d. art. riflu├şrii; pl. riflu├şri
riflu├ş vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. riflui├ęsc, imperf. 3 sg. riflui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. riflui├ísc─â
riflu├şre s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. riflu├şrii; pl. riflu├şri
RIFLU├Ź vb. IV. tr. A executa rifluri pe suprafa╚Ťa unui val╚Ť de moar─â. [< riflu, cf. germ. riffeln].
RIFLU├ŹRE s.f. Ac╚Ťiunea de a riflui ╚Öi rezultatul ei. [< riflui].
RIFLU├Ź vb. tr. a executa rifluri pe suprafa╚Ťa unui val╚Ť de moar─â. (dup─â germ. riffeln)

Rifluire dex online | sinonim

Rifluire definitie

Intrare: riflui
riflui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -flu-
Intrare: rifluire
rifluire substantiv feminin
  • silabisire: -flu-