REȘIȚEÁN, -Ă, reșițeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară, sau locuitor din municipiul Reșița. 2. Adj. Care aparține municipiului Reșița sau reșițenilor (1), privitor la municipiul Reșița ori la reșițeni. – Reșița (n. pr.) + suf. -ean.

REȘIȚEÁN, -Ă, reșițeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul Reșița. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul Reșița. – Reșița (n. pr.) + suf. -ean.

reșițeán adj. m., s. m., pl. reșițéni; adj. f. reșițeánă, pl. reșițéne

reșițeán adj. m., s. m., pl. reșițéni; f. sg. reșițeánă, pl. reșițéne