REÎNCHIRIÁ, reînchiriez, vb. I. Tranz. A închiria din nou. [Pr.: -ri-a] – Pref. re- + închiria.

REÎNCHIRIÁ, reînchiriez, vb. I. Tranz. A închiria din nou. [Pr.: -ri-a] – Re1- + închiria.

reînchiriá (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 reînchiriáză, 1 pl. reînchiriém (-ri-em); conj. prez. 3 să reînchiriéze; ger. reînchiriínd (-ri-ind)

reînchiriá vb. închiria

*reînchiriéz v. tr. (re- și închiriez). Închiriez ĭar. V. relocațiune.