Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru rezumat

REZUM├ü, rez├║m, vb. I. Tranz. 1. A reda pe scurt esen╚Ťialul unei lucr─âri, al unei expuneri. ÔÖŽ Refl. A se limita, a se m─ârgini la..., a se mul╚Ťumi cu... 2. A cuprinde ├«n sine; a sintetiza, a ├«nsuma. ÔÇô Din fr. r├ęsumer.
REZUM├üT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scris─â sau oral─â, a ideilor unei lucr─âri, ale unei expuneri etc.; recapitulare succint─â. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezum├ónd. ÔÇô Din fr. r├ęsum├ę.
REZUM├ü, rez├║m, vb. I. Tranz. 1. A reda pe scurt esen╚Ťialul unei lucr─âri, al unei expuneri. ÔÖŽ Refl. A se limita, a se m─ârgini la..., a se mul╚Ťumi cu... 2. A cuprinde ├«n sine; a sintetiza, a ├«nsuma. ÔÇô Din fr. r├ęsumer.
REZUM├üT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scris─â sau oral─â, a ideilor unei lucr─âri, ale unei expuneri etc.; recapitulare succint─â. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezum├ónd. ÔÇô Din fr. r├ęsum├ę.
REZUM├ü, rez├║m, vb. I. Tranz. 1. A prezenta pe scurt, concis, esen╚Ťialul dintr-o expunere oral─â sau scris─â. Deci, pentru a rezuma impresia pe care o produce analiza acestor dou─â capitole de istorie contemporan─â, dac─â Dimitrie Cantemir ni d─â ╚Ötiri nou─â, el ni d─â ╚Öi ╚Ötiri confuze. IORGA, L. I 329. ÔÖŽ Refl. A se limita, a se m─ârgini la..., a se mul╚Ťumi cu... M─â rezum la c├«teva chestiuni. 2. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗) A cuprinde ├«n (sine); a sintetiza, a ├«nsuma. Clasicii se chem clasici, pentru c─â rezum─â ├«n ei, cu talentul sau cu geniul, civiliza╚Ťia ╚Öi calit─â╚Ťile veacului lor. RUSSO, S. 83. ÔŚŐ Refl. pas. C├«t s├«nt de fecunde ╚Öi de variate sim╚Ťirile ╚Öi g├«ndurile ce au putut s─â se rezume ├«n a╚Öa frumoase ╚Öi felurite concep╚Ťiuni. ODOBESCU, S. III 53.
REZUM├üT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt a ideilor unei lucr─âri, ale unei expuneri, ale unei conferin╚Ťe etc. Copiaz─â pe caietele lor desene ori fac rezumatul povestirilor citite. STANCU, U.R.S.S. 33. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezum├«nd.
rezumá (a ~) vb., ind. prez. 3 rezúmă
rezumát s. n., pl. rezumáte
rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. și pl. rezúmă; conj. prez. 3 sg. și pl. rezúme
rezumát s. n., pl. rezumáte
REZUMÁ vb. 1. v. prescurta. 2. v. recapitula. 3. v. limita. 4. v. reduce.
REZUM├üT adj., s. 1. adj. v. prescurtat. 2. s. prescurtare, (├«nv.) sinops─â, scriere ├«n scurt. (~ al unei c─âr╚Ťi.) 3. s. v. sintez─â. 4. s. (├«nv.) prescurt. (├Än ~...)
REZUM├ü vb. I. tr. 1. A reda pe scurt esen╚Ťialul unei expuneri orale sau scrise. ÔÖŽ refl. A se limita la..., a se mul╚Ťumi cu... 2. A cuprinde ├«n sine; a ├«nsuma. [P.i. rez├║m, 3,6 -m─â. / < fr. r├ęsumer, cf. lat. resumere ÔÇô a relua].
REZUM├üT s.n. Reluare pe scurt, scris─â sau oral─â, a unei lucr─âri, a unei expuneri etc.; recapitulare succint─â. ÔÖŽ ├Än rezumat = pe scurt. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. r├ęsum├ę].
REZUM├ü vb. I. tr. 1. a reda pe scurt esen╚Ťialul unei expuneri. 2. a cuprinde (├«n sine); a ├«nsuma, a sintetiza. II. refl. a se limita la..., a se mul╚Ťumi cu... (< fr. r├ęsumer)
REZUM├üT s. n. redare pe scurt, ├«n scris sau oral, a con╚Ťinutului unei lucr─âri, al unei expuneri etc.; recapitulare succint─â. ÔŚŐ ├«n ~ = pe scurt. (< fr. r├ęsum├ę)
A REZUM├ü rez├║m tranz. 1) (cele scrise sau spuse) A reda pe scurt relev├ónd punctele principale; a expune ├«n mai pu╚Ťine cuvinte; a recapitula. 2) ├«nv. A con╚Ťine ├«n sine; a cuprinde; a ├«ntruni; a ├«ngloba; a ├«nsuma; a comporta; a con╚Ťine. /<fr. r├ęsumer
A SE REZUM├ü se rez├║m─â intranz. A avea drept esen╚Ť─â; a se reduce. /<fr. r├ęsumer
REZUM├üT ~e n. Prezentare scurt─â a con╚Ťinutului unei lucr─âri; expunere sumar─â; compendiu. ÔŚŐ ├Än ~ pe scurt. /<fr. r├ęsum├ę
rezum├á v. 1. a reda ├«n pu╚Ťine vorbe: a rezuma o discu╚Ťiune; 2. a relua pe scurt cele zise ╚Öi a conchide.
rezumat n. 1. analiz─â sumar─â: rezumatul unui discurs; 2. prescurtare: rezumat de istorie.
*rez├║m, a -├í v. tr. (fr. r├ęsumer, d. lat. res├║mere, a relua. V. consum). Reda┼ş pe scurt: perora╚Ťiunea rezum─â tot discursu. V. refl. Exprim pe scurt ce─şa ce am zis ma─ş ├«n ainte.
*rezum├ít n., pl. e (fr. r├ęsum├ę, d. r├ęsumer, a rezuma). Prescurtare, ╚Öir de ide─ş exprimate ma─ş pe scurt ca extras din acelea╚Ö─ş ide─ş exprimate ma─ş pe larg: un rezumat istoric. ├Än rezumat, pe scurt, cu alte cuvinte, rezum├«nd. V. sinaxar.
REZUMA vb. 1. a concentra, a prescurta, a reduce, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 2. a recapitula, a sintetiza, (├«nv.) a recapitului. (S─â ~ cele spuse.) 3. a se limita, a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se reduce, a se restr├«nge. (S-a ~ la strictul necesar.) 4. a se limita, a se m─ârgini, a se reduce, a sta, (rar) a se ├«ncheia. (Importan╚Ťa lucr─ârii nu se ~ doar la...)
REZUMAT adj., s. 1. adj. concentrat, prescurtat, redus, scurtat, (fig.) comprimat, condensat. (Text ~.) 2. s. prescurtare, (├«nv.) sinops─â, scriere ├«n scurt. (~ al unei c─âr╚Ťi.) 3. s. sintez─â. (╚śi-a alc─âtuit un ~ din cele citite.) 4. s. (├«nv.) prescurt. (├Än ~...)
REZUM├üT, -─é, rezuma╚Ťi, -te, adj. v. REZUMA. ÔÇô [DEX ÔÇÖ98]

Rezumat dex online | sinonim

Rezumat definitie

Intrare: rezumat (adj.)
rezumat 1 adj. adjectiv
Intrare: rezuma
rezuma verb grupa I conjugarea I
Intrare: rezumat (subst.)
rezumat 2 pl. -e substantiv neutru
rezumat 3 pl. -uri substantiv neutru