rezumat definitie

26 definiții pentru rezumat

REZUMÁ, rezúm, vb. I. Tranz. 1. A reda pe scurt esențialul unei lucrări, al unei expuneri. ♦ Refl. A se limita, a se mărgini la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a sintetiza, a însuma. – Din fr. résumer.
REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând. – Din fr. résumé.
REZUMÁ, rezúm, vb. I. Tranz. 1. A reda pe scurt esențialul unei lucrări, al unei expuneri. ♦ Refl. A se limita, a se mărgini la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a sintetiza, a însuma. – Din fr. résumer.
REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând. – Din fr. résumé.
REZUMÁ, rezúm, vb. I. Tranz. 1. A prezenta pe scurt, concis, esențialul dintr-o expunere orală sau scrisă. Deci, pentru a rezuma impresia pe care o produce analiza acestor două capitole de istorie contemporană, dacă Dimitrie Cantemir ni dă știri nouă, el ni dă și știri confuze. IORGA, L. I 329. ♦ Refl. A se limita, a se mărgini la..., a se mulțumi cu... Mă rezum la cîteva chestiuni. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. «în») A cuprinde în (sine); a sintetiza, a însuma. Clasicii se chem clasici, pentru că rezumă în ei, cu talentul sau cu geniul, civilizația și calitățile veacului lor. RUSSO, S. 83. ◊ Refl. pas. Cît sînt de fecunde și de variate simțirile și gîndurile ce au putut să se rezume în așa frumoase și felurite concepțiuni. ODOBESCU, S. III 53.
REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri, ale unei conferințe etc. Copiază pe caietele lor desene ori fac rezumatul povestirilor citite. STANCU, U.R.S.S. 33. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumînd.
rezumá (a ~) vb., ind. prez. 3 rezúmă
rezumát s. n., pl. rezumáte
rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. și pl. rezúmă; conj. prez. 3 sg. și pl. rezúme
rezumát s. n., pl. rezumáte
REZUMÁ vb. 1. v. prescurta. 2. v. recapitula. 3. v. limita. 4. v. reduce.
REZUMÁT adj., s. 1. adj. v. prescurtat. 2. s. prescurtare, (înv.) sinopsă, scriere în scurt. (~ al unei cărți.) 3. s. v. sinteză. 4. s. (înv.) prescurt. (În ~...)
REZUMÁ vb. I. tr. 1. A reda pe scurt esențialul unei expuneri orale sau scrise. ♦ refl. A se limita la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a însuma. [P.i. rezúm, 3,6 -mă. / < fr. résumer, cf. lat. resumere – a relua].
REZUMÁT s.n. Reluare pe scurt, scrisă sau orală, a unei lucrări, a unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ♦ În rezumat = pe scurt. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. résumé].
REZUMÁ vb. I. tr. 1. a reda pe scurt esențialul unei expuneri. 2. a cuprinde (în sine); a însuma, a sintetiza. II. refl. a se limita la..., a se mulțumi cu... (< fr. résumer)
REZUMÁT s. n. redare pe scurt, în scris sau oral, a conținutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ în ~ = pe scurt. (< fr. résumé)
A REZUMÁ rezúm tranz. 1) (cele scrise sau spuse) A reda pe scurt relevând punctele principale; a expune în mai puține cuvinte; a recapitula. 2) înv. A conține în sine; a cuprinde; a întruni; a îngloba; a însuma; a comporta; a conține. /<fr. résumer
A SE REZUMÁ se rezúmă intranz. A avea drept esență; a se reduce. /<fr. résumer
REZUMÁT ~e n. Prezentare scurtă a conținutului unei lucrări; expunere sumară; compendiu. ◊ În ~ pe scurt. /<fr. résumé
rezumà v. 1. a reda în puține vorbe: a rezuma o discuțiune; 2. a relua pe scurt cele zise și a conchide.
rezumat n. 1. analiză sumară: rezumatul unui discurs; 2. prescurtare: rezumat de istorie.
*rezúm, a v. tr. (fr. résumer, d. lat. resúmere, a relua. V. consum). Redaŭ pe scurt: perorațiunea rezumă tot discursu. V. refl. Exprim pe scurt ceĭa ce am zis maĭ în ainte.
*rezumát n., pl. e (fr. résumé, d. résumer, a rezuma). Prescurtare, șir de ideĭ exprimate maĭ pe scurt ca extras din aceleașĭ ideĭ exprimate maĭ pe larg: un rezumat istoric. În rezumat, pe scurt, cu alte cuvinte, rezumînd. V. sinaxar.
REZUMA vb. 1. a concentra, a prescurta, a reduce, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 2. a recapitula, a sintetiza, (înv.) a recapitului. (Să ~ cele spuse.) 3. a se limita, a se mărgini, a se mulțumi, a se reduce, a se restrînge. (S-a ~ la strictul necesar.) 4. a se limita, a se mărgini, a se reduce, a sta, (rar) a se încheia. (Importanța lucrării nu se ~ doar la...)
REZUMAT adj., s. 1. adj. concentrat, prescurtat, redus, scurtat, (fig.) comprimat, condensat. (Text ~.) 2. s. prescurtare, (înv.) sinopsă, scriere în scurt. (~ al unei cărți.) 3. s. sinteză. (Și-a alcătuit un ~ din cele citite.) 4. s. (înv.) prescurt. (În ~...)
REZUMÁT, -Ă, rezumați, -te, adj. v. REZUMA. – [DEX ’98]

rezumat dex

Intrare: rezumat (adj.)
rezumat 1 adj. adjectiv
Intrare: rezuma
rezuma verb grupa I conjugarea I
Intrare: rezumat (subst.)
rezumat 2 pl. -e substantiv neutru
rezumat 3 pl. -uri substantiv neutru