Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru rezorcină

REZORCÍNĂ s. f. Substanță organică solidă, cristalizată, incoloră, solubilă în apă și alcool, cu slabă acțiune reducătoare, folosită ca revelator fotografic, ca materie primă în industria chimică și farmaceutică. [Scris și: resorcină] – Din fr. résorcine.
REZORCÍNĂ s. f. Substanță organică solidă, cristalizată, incoloră, solubilă în apă și alcool, cu slabă acțiune reducătoare, folosită ca revelator fotografic, ca materie primă în industria chimică și farmaceutică. – Din fr. résorcine.
REZORCÍNĂ s. f. Substanță folosită la prepararea unor revelatoare fotografice, ca materie primă în industria chimică și ca medicament cu proprietăți antiseptice.
rezorcínă s. f., g.-d. art. rezorcínei
rezorcínă s. f., g.-d. art. rezorcínei
REZORCÍNĂ s.f. Substanță derivată din benzen, întrebuințată ca revelator fotografic, în industria materiilor colorante și ca antiseptic. [Var. resorcină s.f. / < fr. résorcine].
REZORCÍNĂ s. f. substanță organică, cristalizată, din benzen, folosită ca revelator fotografic în industria coloranților, a medicamentelor etc. (< fr. résorcine)
REZORCÍNĂ f. Substanță organică solidă, cristalizată, incoloră, cu miros aromatic, având diferite întrebuințări (la fabricarea coloranților și a maselor plastice, în medicină etc.). /<fr. résorcine
REZORCÍNĂ (RESORCÍNĂ) (< fr., engl.) s. f. Substanță organică (difenol) solidă, cristalizată, cu punct de topire 114°C, solubilă în apă alcool, cu acțiune slab reducătoare. Se întrebuințează ca materie primă în industria coloranților, a medicamentelor etc.

Rezorcină dex online | sinonim

Rezorcină definitie

Intrare: rezorcină
rezorcină substantiv feminin
resorcină