Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru rezonare

REZON├ü, rezonez, vb. I. Intranz. (├Änv.) A judeca, a g├óndi. ÔÇô Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.
REZON├ü, rezonez, vb. I. Intranz. (├Änv.) A judeca, a g├óndi. ÔÇô Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.
REZON├ü, rezonez, vb. I. Intranz. (Fran╚Ťuzism ├«nvechit) A judeca, a g├«ndi. Scrisorile... vor avea un rezultat folositor, c─âci s├«nt bine rezonate ╚Öi limpede scrise. ALECSANDRI, S. 94. Apoi au rezonat ╚Öi au f─âcut ╚Ötire ├«n toate laturile. ╚ÜICHINDEAL, F. 8.
rezoná (a ~) vb., ind. prez. 3 rezoneáză
rezon├í vb., ind. prez. 1 sg. rezon├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rezone├íz─â
REZON├ü vb. v. chibzui, cugeta, g├óndi, judeca, medita, ra╚Ťiona, reflecta.
REZON├ü1 vb. I. intr. (Fran╚Ťuzism) A ra╚Ťiona. [< fr. raisonner].
REZON├ü2 vb. I. intr. (Rar) A se afla ├«n rezonan╚Ť─â. [< fr. r├ęsonner].
REZON├ü vb. intr. a se afla ├«n rezonan╚Ť─â. (< fr. r├ęsonner)
A REZON├ü ~├ęz intranz. rar A confrunta dou─â sau mai multe judec─â╚Ťi pentru a trage o concluzie; a c├ónt─âri cu mintea; a cump─âni. /<fr. raisonner, germ. raisonnieren
rezona vb. v. CHIBZUI. CUGETA. GÎNDI. JUDECA. MEDITA. RAȚIONA. REFLECTA.

Rezonare dex online | sinonim

Rezonare definitie

Intrare: rezona
rezona verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rezonare
rezonare infinitiv lung