Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru rezolvare

REZOLV├ü, rez├│lv, vb. I. Tranz. 1. A g─âsi solu╚Ťia unei probleme. ÔÖŽ A pune cap─ât unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a solu╚Ťiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge am─ânunte c├ót mai fine ale obiectelor studiate. ÔÇô Din lat. resolvere, germ. resolvieren.
REZOLV├üRE, rezolv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezolva ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rezolva.
REZOLV├ü, rez├│lv, vb. I. Tranz. 1. A g─âsi solu╚Ťia unei probleme. ÔÖŽ A pune cap─ât unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a solu╚Ťiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge am─ânunte c├ót mai fine ale obiectelor studiate. ÔÇô Din lat. resolvere, germ. resolvieren.
REZOLV├üRE, rezolv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezolva ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rezolva.
REZOLV├ü, rez├│lv, vb. I. Tranz. A g─âsi dezlegarea, solu╚Ťia unei chestiuni, a dezlega (o problem─â); a solu╚Ťiona. Te-ai f─âcut luntre ╚Öi punte ╚Öi i-ai rezolvat cazul. PAS, Z. I 143. Du╚Ťu se mir─â de simplitatea ╚Öi siguran╚Ťa cu care streinul le rezolv─â pe toate. C. PETRESCU, A. 296. ÔÖŽ A ob╚Ťine valoarea necunoscutei dintr-o ecua╚Ťie. ÔÖŽ (Cu privire la contradic╚Ťii) A lichida, a pune cap─ât. Crezi tu c─â tocmai cele c├«teva biete sute de pogoane ale mele au s─â rezolve problema? REBREANU, R. I 36. ÔÖŽ Refl. impers. A se realiza, a se ob╚Ťine. Lichidarea deosebirilor esen╚Ťiale dintre munca fizic─â ╚Öi munca intelectual─â se rezolv─â prin cre╚Öterea nivelului cultural ╚Öi tehnic al clasei muncitoare.
REZOLV├üRE, rezolv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) rezolva; solu╚Ťionare, dezlegare. Rezolvarea problemei ╚Ť─âr─âne╚Öti este o sarcin─â a dictaturii proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 177.
rezolvá (a ~) vb., ind. prez. 3 rezólvă
rezolváre s. f., g.-d. art. rezolvắrii; pl. rezolvắri
rezolvá vb., ind. prez. 1 rezólv, 3 sg. și pl. rezólvă
rezolváre s. f., g.-d. art. rezolvării; pl. rezolvări
REZOLV├ü vb. 1. a clarifica, a descifra, a deslu╚Öi, a dezlega, a explica, a l─âmuri, a limpezi, a solu╚Ťiona. (A ~ enigma.) 2. a clarifica, a solu╚Ťiona. (A ~ un litigiu.) 3. a aranja, a or├óndui, (├«nv.) a chivernisi. (╚śi-a ~ ni╚Öte treburi.) 4. a tran╚Öa. (A ~ ├«n favoarea sa disputa.)
REZOLVÁ vb. v. alege, decide, fixa, hotărî, stabili.
REZOLV├üRE s. 1. v. clarificare. 2. (MAT.; concr.) dezlegare, r─âspuns, rezultat, solu╚Ťie. (Ave╚Ťi ~a problemei la pagina...) 3. v. solu╚Ťionare. 4. v. tran╚Öare.
REZOLV├ü vb. I. tr. A g─âsi solu╚Ťia unei probleme; a dezlega (o problem─â); a solu╚Ťiona. ÔÖŽ A lichida (o contradic╚Ťie, un conflict). [P.i. rez├│lv. / < lat. resolvere, cf. it. risolvere].
REZOLV├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a rezolva ╚Öi rezultatul ei; solu╚Ťionare. [< rezolva].
REZOLV├ü vb. tr. 1. a dezlega, a solu╚Ťiona (o problem─â, un exerci╚Ťiu, o situa╚Ťie). 2. a pune rezolu╚Ťia (2) pe un act. ÔŚŐ a lichida un litigiu, un conflict. 3. (despre instrumente optice) a separa, a distinge instrumente fine ale obiectelor studiate. (< lat. resolvere, germ. resolvieren)
A REZOLV├ü rez├│lv tranz. (probleme) A examina am─ânun╚Ťit, oferind o solu╚Ťie; a dezlega; a solu╚Ťiona. ~ o enigm─â. ~ un litigiu. /<lat. rezolvere, germ. resolvieren
rezolv├á v. 1. a descompune chimice╚Öte elementele unui corp: a rezolva un corp ├«n pulbere; 2. a transforma ├«n: v├óntul rezolv─â norii ├«n ploaie; 3. Med. a sc─âdea treptat ╚Öi a face s─â dispar─â: a rezolva o tumoare; 4. Jur. a anula: a rezolva un contract; 5. fig. a decide: a rezolva o dificultate; 6. a g─âsi o solu╚Ťiune: a rezolva o problem─â; 7. a se schimba ├«n: cea╚Ťa se rezolv─â ├«n ploaie.
rezolvare f. 1. reducerea unei substan╚Ťe ├«n p─âr╚Ťile-i constitutive: rezolvarea ghie╚Ťii ├«n ap─â; 2. fig. deciziunea unei dificult─â╚Ťi, deslegarea unei probleme.
*rez├│lv, a -├í v. tr. (lat. res├│lvere, -sol├║tum, fr. r├ęsoudre, r├ęsolvant. V. ab-solv. ÔÇô Se conjug─â ca absolv). Descompun, reduc la sa┼ş ├«n: Talete din Milet rezolva tot ├«n ap─â, focu rezolv─â lemnu ├«n cenu╚Ö─â. Dezleg, descurc, g─âsesc solu╚Ťiunea: a rezolva o problem─â. Hot─âr─âsc ce s─â se fac─â cu o cerere: ministru rezolv─â h├«rtiile, cererile. Jur. Desfac, anulez: a rezolva un act. Med. Fac s─â dispar─â ├«ncet-├«ncet: a rezolva o tumoare. ÔÇô Rar ╚Öi rezolv├ęsc.
*rezolv├íre f., pl. ─âr─ş. Rezolu╚Ťiune, ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a se rezolva.
rezolva vb. v. ALEGE. DECIDE. FIXA. HOTĂRÎ. STABILI.
REZOLVA vb. 1. a clarifica, a descifra, a deslu╚Öi, a dezlega, a explica, a l─âmuri, a limpezi, a solu╚Ťiona. (A ~ enigma.) 2. a aranja, a or├«ndui, (├«nv.) a chivernisi. (╚śi-a ~ ni╚Öte treburi.) 3. a tran╚Öa. (A ~ ├«n favoarea sa disputa.)
REZOLVARE s. 1. clarificare, deslu╚Öire, dezlegare, elucidare, explicare, explica╚Ťie, l─âmurire, limpezire, precizare, solu╚Ťie, solu╚Ťionare, (├«nv.) pliroforie, r─âspicare, (fig.) cheie, desc├«lcire. (~ unei probleme ├«ncurcate.) 2. tran╚Öare. (~ conflictului ├«n favoarea sa.)
DISPOZITIV PENTRU REZOLVAREA INCIDENTELOR ├ÄN PARA╚śUTISM cu╚Ťit special ascu╚Ťit pe ambele p─âr╚Ťi, av├ónd v├órful bont sau lam─â sub╚Ťire ╚Öi ascu╚Ťit─â ata╚Öat─â unui m├óner special, u╚Öor de manevrat, destinat t─âierii rapide a suspantelor para╚Öutei care a func╚Ťionat incorect ├«n caz de imposibilitate de a larga voalura para╚Öutei, pentru a putea deschide ├«n siguran╚Ť─â para╚Öuta de rezerv─â.
rezolvare, mi╚Öcare (1) obligat─â prin care se realizeaz─â aducerea la starea consonant─â* a unui interval* sau acord* disonant*. R. intervalelor disonante se face fie prin mi╚Öcare la secunda* cobor├ótoare sau suitoare a unuia din pilonii (baza ╚Öi v├órful) intervalului, cel─âlalt r─âm├ón├ónd pe loc, fie prin mers contrar al ambilor piloni. R. intervalelor caracteristice ale tonalit─â╚Ťii (2) se face obligat astfel: secunda m─ârit─â* ├«n cvart─â* perfect─â, cvarta mic╚Öorat─â* ├«n ter╚Ť─â* mic─â, cvart─â m─ârit─â ├«n sext─â* mic─â (mare), cvinta* mic╚Öorat─â ├«n ter╚Ť─â mare (mic─â), cvinta m─ârit─â ├«n sext─â mare, septima* mic╚Öorat─â ├«n cvint─â perfect─â. R. acordurilor disonante se face ├«n armonia (III, 2), didactic─â tradi╚Ťional─â prin mers treptat de semiton* sau ton*, care poart─â sensibila spre tonic*. Excep╚Ťie constituie r. prin salt* a cambiatei*.

Rezolvare dex online | sinonim

Rezolvare definitie

Intrare: rezolva
rezolva verb grupa I conjugarea I
Intrare: rezolvare
rezolvare substantiv feminin