Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru rezinificare

REZINIFIC├ü, rezin├şfic, vb. I. Tranz. A transforma o substan╚Ť─â chimic─â organic─â ├«ntr-o substan╚Ť─â asem─ân─âtoare cu r─â╚Öina. ÔÇô Dup─â fr. r├ęsinifier.
REZINIFIC├üRE, rezinific─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezinifica ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rezinifica.
REZINIFIC├ü, rezin├şfic, vb. I. Tranz. A transforma o substan╚Ť─â chimic─â organic─â ├«ntr-o substan╚Ť─â asem─ân─âtoare cu r─â╚Öina. ÔÇô Dup─â fr. r├ęsinifier.
REZINIFIC├üRE, rezinific─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezinifica ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rezinifica.
REZINIFIC├ü, rezin├şfic, vb. I. Tranz. A transforma o substan╚Ť─â chimic─â ├«ntr-o substan╚Ť─â asem─ân─âtoare r─â╚Öinii.
rezinific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 rezin├şfic─â
rezinificáre s. f., g.-d. art. rezinificắrii; pl. rezinificắri
rezinific├í vb., ind. prez. 1 sg. rezin├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. rezin├şfic─â
rezinificáre s. f., g.-d. art. rezinificării; pl. rezinificări
REZINIFIC├ü vb. I. tr. A transforma o substan╚Ť─â chimic─â ├«ntr-o substan╚Ť─â asem─ân─âtoare r─â╚Öinii. [P.i. rezin├şfic. / cf. it. resinificare, fr. r├ęsinifier].
REZINIFIC├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a rezinifica ╚Öi rezultatul ei. [< rezinifica].
REZINIFIC├ü vb. tr. a transforma r─â╚Öina. (< fr. r├ęsinifier)
A REZINIFIC├ü rezin├şfic tranz. (substan╚Ťe chimice) A transforma ├«ntr-un produs asem─ân─âtor r─â╚Öinii. /<fr. r├ęsinifier

Rezinificare dex online | sinonim

Rezinificare definitie

Intrare: rezinifica
rezinifica verb grupa I conjugarea I
Intrare: rezinificare
rezinificare substantiv feminin