Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru rezinare

REZIN├ü, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage r─â╚Öina din arborii r─â╚Öino╚Öi prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din t─âieturile f─âcute special. ÔÇô Din fr. r├ęsiner.
REZIN├üRE, rezin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezina ╚Öi rezultatul ei; rezinaj. ÔÇô V. rezina.
REZIN├ü, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage r─â╚Öina din arborii r─â╚Öino╚Öi prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din t─âieturile f─âcute special. ÔÇô Din fr. r├ęsiner.
REZIN├üRE, rezin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rezina ╚Öi rezultatul ei; rezinaj. ÔÇô V. rezina.
reziná (a ~) vb., ind. prez. 3 rezineáză
rezináre s. f., g.-d. art. rezinắrii; pl. rezinắri
rezin├í vb., ind. prez. 1 sg. rezin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rezine├íz─â
rezináre s. f., g.-d. art. rezinării; pl. rezinări
REZINÁRE s. (SILV.) rezinaj.
REZIN├ü vb. I. tr. A extrage r─â╚Öina din arbori r─â╚Öino╚Öi. [< fr. r├ęsiner].
REZIN├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a rezina ╚Öi rezultatul ei; rezinaj. [< rezina].
REZIN├ü vb. tr. a extrage r─â╚Öina din arbori r─â╚Öino╚Öi. (< fr. r├ęsiner)
REZINARE s. (SILV.) rezinaj.
REZIN├üRE (dup─â fr. r├ęsiner) s. f. Recoltare a r─â╚Öinii prin scurgerile naturale sau prin t─âieturile f─âcute ├«n trunchiul arborilor r─â╚Öino╚Öi.

Rezinare dex online | sinonim

Rezinare definitie

Intrare: rezina
rezina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rezinare
rezinare substantiv feminin